PSD a anunțat în această săptămână, prin intermediul premierului Marcel Ciolacu și al președintelui interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, că industria jocurilor de noroc este în mare pericol, după votul din Parlament, pe tema „legii păcănelelor”. Proiectul a început să atragă din ce în ce mai mulți contestatari, din rândul juriștilor, economiștilor și sociologilor. Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, a vorbit într-un interviu acordat pentru Ziare.com despre marile „hibe” ale proiectului.

Ziare.com: În opinia dumneavoastră, măsura de a interzice jocurile de noroc în localitățile cu populație mai mică de 15.000 de locuitori este suficientă pentru a reduce dependența cetățenilor vulnerabili? Poate fi legea eficientă sau va rămâne mai degrabă o diversiune?

Radu Nechita: Diversiunea de care este vinovat electoratul este convingerea că dacă ceva este rău în lume este necesar și suficient ca politicienii să scoată o nouă lege și gata: răul va dispărea. Cu un astfel de raționament a fost introdusă prohibiția alcoolului în SUA, iar rezultatul a fost Al Capone, îmbogățirea gangsterilor și corupția autorităților publice. Cu un astfel de raționament s-a declanșat tot în SUA celebrul „war on drugs”, iar rezultatul a fost Pablo Escobar, îmbogățirea mafiilor internaționale, războaie civile și, desigur, corupția autorităților din nenumărate țări. Politicile trebuie judecate după rezultate, nu după intenții, iar rezultatele acelor politici au fost catastrofale după orice criteriu de evaluare.

Politicile trebuie judecate după rezultate, nu după intenții, iar rezultatele acelor politici au fost catastrofale după orice criteriu de evaluare. În fața răului, nu întotdeauna legea este soluția necesară, nu întotdeauna legea este soluția suficientă.

Referitor la problema dependenței de jocurile de noroc, recursul la lege este unul facil, ne dă un confort psihic: „s-a făcut ceva, nu mai este treaba mea”. Este mult mai complicat să discuți cu prietenii, cu cei din familie sau cu vecinii care au astfel de probleme, să vezi care sunt motivele disperării care-i împing spre această „soluție” de depășire a crizelor lor financiare sau existențiale, să vezi ce nevoi sufletești nesatisfăcute au de ajung în situația ca singura lor plăcere să fie testarea norocului până li se termină nu doar norocul, ci și banii.Ads

Nu cred că misiunea politicienilor este aceea de a taxa, suprataxa, controla sau interzice micile plăceri sau bucurii ale oamenilor. Riscul este ca lista să se lungească la nesfârșit: de la droguri, țigări, alcool, jocuri de noroc se continuă cu zahăr, băuturi carbogazoase, carne de vită etc. fără să ne punem întrebarea „dar ce anume mai pot eu decide pentru mine?”. Nu practicarea jocurilor de noroc este problema, ci dependența căreia îi cad pradă unii cetățeni. Iar dependența se combate cu ajutor specializat oferit persoanei care dorește să-l primească și este dispusă să facă un minim de efort în acest sens. Mutatul sălilor la marginea satului nu are cum să aducă o contribuție semnificativă.

Ziare.com: Peste 90% dintre localități ar fi vizate. Dar populația din acele localități mici nu e prea mică raportat la populația țării?

Radu Nechita: Nu știu dacă pentru această lege s-a făcut un studiu de impact sau un studiu de lipsă de impact. Nu știu în câte din acele localități există săli care ar trebui mutate. Nu știu câți clienți au acele săli, cât reprezintă ei din totalul clienților, din totalul sumelor pierdute, din totalul celor ruinați de această dependență. Nu știu dacă aceleași firme de jocuri de noroc sunt prezente și în sate și în orașe.

Știu însă că este foarte probabil ca această lege să afecteze disproporționat firmele mici, care au câteva aparate și să nu afecteze decât puțin spre deloc firmele mari. De asemenea, limitarea mărimii panourilor publicitare va avea efectul paradoxal că va limita sumele cheltuite pentru publicitate. Dacă marile firme de jocuri de noroc s-ar fi înțeles între ele să nu mai dea bani pe panouri uriașe și să se limiteze la panouri mai mici (și deci mai ieftine), ele ar fi avut dificultăți în a impune acest acord tuturor firmelor (cele nou intrate sau cele care ar dori să intre în viitor având interese opuse celor care sunt deja cunoscute pe piață).

Mai mult, ar fi existat riscul unei amenzi din partea Consiliului Concurenței. Această dispoziție îi avantajează pe operatorii deja prezenți pe piață pentru că limitează concurența potențială, deci le mărește profiturile.

Articol complet pe Ziare.com