Salariile magistraților continuă să stârnească interes și dezbateri în spațiul public. Pentru a clarifica unele informații vehiculate în mediul online, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis date oficiale privind nivelul actual al veniturilor din sistemul judiciar. Potrivit CSM, România se află pe locul 22 din 27 de state ale Uniunii Europene în ceea ce privește venitul net al unui judecător aflat la început de carieră, cu tot cu sporuri incluse.
„Poziția României din acest punct de vedere este similară cu a țărilor aflate pe locurile 23-25, adică Grecia, Slovenia și Croația. Țările aflate în fața României prezintă deja o diferență de salarizare de peste 20-30% net/lună”, a precizat CSM, pentru Ziare.com.
Cât câștigă un magistrat aflat la început de drum
Salariul unui judecător sau procuror stagiar se ridică la aproximativ 6.990 de lei net lunar, echivalentul unui venit „în mână” de aproape 7.000 de lei. În primii ani de carieră, venitul poate ajunge la 10.486 de lei net, iar după 20 de ani vechime, un magistrat de la judecătorie sau de la parchetul de pe lângă judecătorie poate încasa până la 16.157 de lei net lunar.
De asemenea, veniturile cresc odată cu gradul instanței sau parchetului:
-
Judecătorii și procurorii de la tribunal au salarii cu 11% mai mari față de cei de la judecătorii;
-
Cei de la curțile de apel beneficiază de venituri cu 13% mai mari față de nivelul tribunalului.
Ultima majorare, în 2018
Potrivit datelor furnizate de CSM, ultima creștere a salariilor magistraților a avut loc în anul 2018, când valoarea de referință sectorială (VRS) a fost majorată cu aproximativ 25%, de la 484,18 lei la 605,225 lei, ca urmare a unor hotărâri judecătorești.
De atunci, nu au mai existat majorări generale, ci doar plăți eșalonate ale diferențelor retroactive (pentru perioada 2018–2023), care vor fi achitate până în anul 2029, alături de sporurile prevăzute de lege.
Restricții privind veniturile suplimentare
Legislația interzice magistraților să obțină alte venituri în afara celor din indemnizația de încadrare, cu două excepții:
-
activitățile didactice;
-
activitățile publicistice.
Judecătorii și procurorii nu pot oferi consultanță juridică, nici măcar gratuit, nu pot desfășura activități comerciale și nu pot avea un al doilea loc de muncă, conform Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
