Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a finalizat în anul acesta  două investigații importante privind modul de utilizare a camerelor video portabile, cunoscute și sub numele de body-cam-uri, informează Sindicatul Europol. În urma acestor investigații, autoritatea a constatat încălcarea prevederilor Regulamentului General privind Protecția Datelor (Regulamentul (UE) 2016/679 – RGPD), respectiv polițiști locali filmau și înregistrau audio-video intervențiile și interacțiunile cu diferite persoane în spațiul public, fără o bază legală clară și fără să respecte regulile privind protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor filmate, adică imaginea și vocea acestora.

Conform Regulamentului european privind protecția datelor (GDPR), astfel de date nu pot fi colectate decât legal și transparent, adică doar dacă există un cadru legal care permite această activitate sau dacă persoana filmată își dă acordul. În cazul poliției locale, o asemenea prevedere legală nu există, totodată, autoritatea a constatat faptul că înregistrările audio-video au fost realizate și fără consimțământul explicit acordat de persoana filmată.

Atât Poliția Locală a Municipiului Miercurea-Ciuc cât și Poliția Locală a Municipiului Craiova au fost sancționați cu avertisment, însoțit de măsuri complementare cu scop de corecție care  au vizat aducerea operațiunilor de prelucrare în condiții de acoperire legislativă. Autoritatea a subliniat că, spre deosebire de Poliția Română, care are temei legal expres prevăzut în Legea nr. 218/2002 privind folosirea echipamentelor de tip body-cam în anumite situații, cum ar fi intervențiile polițienești dar și instituirea unor reguli clare privind durata de păstrare a imaginilor și scopurile clare în care pot fi folosite.

Poliția Locală nu beneficiază de o astfel de reglementare. În Legea nr. 155/2010 privind Poliția Locală nu există nicio dispoziție care să autorizeze în mod explicit utilizarea mijloacelor audio-video de tip body-cam. Această lipsă de reglementare contravine principiului legalității prelucrării datelor personale, conform căruia orice ingerință în dreptul la viață privată trebuie să fie prevăzută de lege.

Autoritatea a făcut referire și la alte cazuri similare, în care instanțele de judecată au confirmat corectitudinea sancțiunilor și a măsurilor corective dispuse de ANSPDCP. În plus, s-a invocat jurisprudența Curții Constituționale a României, în special Decizia nr. 498/2018, care statuează clar că restrângerea drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la viață privată, nu poate avea loc decât printr-o lege adoptată de Parlament, nu prin acte administrative inferioare precum hotărârile de guvern.

Cazurile analizate scot în evidență necesitatea unei intervenții legislative clare care să reglementeze utilizarea tehnologiilor de supraveghere de către polițiile locale, în conformitate cu reglementările europene și naționale privind protecția datelor cu caracter personal. De asemenea, operatorii de date trebuie să se asigure că prelucrează datele personale în mod legal, echitabil și transparent, respectând nu doar GDPR, ci și jurisprudența națională și europeană în domeniu.

Pe cale de consecință, până când Parlamentul nu adoptă o lege clară care să reglementeze folosirea body-cam-urilor de către poliția locală, polițiștii locali nu nu mai au dreptul să filmeze cetățenii fără acordul lor. Drepturile la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal trebuie respectate, chiar și atunci când suntem în spațiul public.