Răzvan Mircea Rentea schimbă avocații pe bandă rulantă. Cu toate că rudele nu îi plătesc vreun apărător legal, acesta schimbă și avocații din oficiu pe bandă rulantă.

De exemplu, în cauza din data de 31.01.2018 de la Curtea de Apel Oradea l-a reprezentat avocatul din oficiu Paşcu Simona, în timp ce la termenul din data de 22.01.2018 l-a reprezentat Hălmăgean Mihaela, tot din cadrul Baroului Bihor.

Cu toate că a schimbat avocații, Răzvan Mircea Rentea nu a avut nici cel mai mic câștig de cauză în fața judecătorilor de la Tribunalul Satu Mare sau Curtea de Apel Oradea. În schimb, Răzvan Mircea Rentea va trebui să plătească statului român câte 100 de lei pentru fiecare procedură.

Din informațiile obținute de PresaSM în baza Legii 544 reiese că Răzvan Rentea – principalul suspect în cazul uciderii tatălui Gheorghe Rentea, mame Niculina Rentea și bunicii Viorica Apan – nu își recunoaște nici acum faptele.

”Sub aspectul conduitei procesuale a inculpatului se va reţine că după comiterea faptei inculpatul nu îşi asumă consecinţele faptei sale, arătând în mod repetat că nu el este autorul faptei, împrejurare care este incompatibilă cu o soluţie de înlocuire a măsurii arestării preventive”, se arată în documentul obținut de PresaSM.

Conform aceluiași document, Răzvan Rentea li s-a plâns judecătorilor că suferă de o serie de simptome, ca urmare a încarcerării acestuia. Mai exact, nu suportă condițiile de detenție.

”Motivele invocate de către inculpat prin prezenta cerere de înlocuire a măsurii arestului preventiv (condiţiile precare aflate în centrul de reţinere şi arest preventiv, starea de boală – dureri de cap, greaţă, ameţeli, dureri la spate, inapetenţa ce a dus la pierderea în greutate, slăbirea vederii din cauza insuficienţei luminii naturale), evaluate prin prisma împrejurărilor concrete ale cauzei şi mai ales a urmărilor produse prin fapta de care este acuzat inculpatul, dar şi conduita procesuală a inculpatului scoate în evidenţă faptul că o măsură preventivă mai uşoară cum este cea a arestului la domiciliu sau cea a controlului judiciar, nu este suficientă pentru atingerea scopului măsurii preventive”, se mai arată în documentul intrat în posesia PresaSM.