În luna august, când vacanțele sunt în toi, multe familii din România așteaptă cu sufletul la gură reîntoarcerea celor dragi plecați peste hotare. Este perioada în care românii din diaspora se întorc acasă, măcar pentru câteva săptămâni, să își aline dorul de familie și să-și amintească de locurile unde au crescut. Însă această revedere este doar temporară. Mulți dintre acești oameni au fost nevoiți să-și caute norocul departe de casă, în speranța unui trai mai bun, iar la finalul verii, pleacă din nou cu promisiunea că se vor întoarce abia anul viitor.

Negrești-Oaș, un orășel din județul Satu Mare, este un exemplu elocvent al impactului migrației asupra comunităților locale. Aproximativ o treime din populația acestei zone a părăsit România în căutarea unui viitor mai bun, lăsând în urmă un oraș în care liniștea a devenit o normă. Din cei 9.000 de locuitori rămași, mulți trăiesc departe de cei dragi, de copiii, părinții sau frații care au ales calea străinătății. Aceeași situație este – în realitate – în toate satele din Oaș.

Fenomenul migrației din Țara Oașului nu este ceva nou. Încă de la începutul anilor ’90, după Revoluție, mulți au părăsit România în speranța că vor găsi locuri de muncă mai bine plătite și o viață mai stabilă în alte colțuri ale Europei. Deși sunt plecați de zeci de ani și și-au construit o viață în străinătate, majoritatea nu simt că s-au desprins complet de locurile natale. „Nicăieri nu e ca acasă” – această sintagmă o auzi des de la oșenii care, deși au muncit ani de zile în străinătate, simt mereu dorul de casă.

Efectele acestei migrații masive sunt resimțite la nivelul întregii comunități din Negrești-Oaș. În absența unei părți considerabile din populație, economia locală a suferit, iar viața culturală și socială este afectată. Pe de altă parte, banii trimiși de oșeni au contribuit la dezvoltarea regiunii. Casele moderne, ridicate din banii câștigați cu trudă în afara țării, sunt o dovadă a sacrificiilor făcute de aceste familii.

Cu toate acestea, rămâne întrebarea: ce se va întâmpla pe termen lung? În timp ce o parte din cei plecați își manifestă dorința de a reveni definitiv acasă la pensie, mulți alții nu se mai văd revenind în România, fie din cauza oportunităților reduse, fie din cauza diferențelor culturale și economice care au apărut între timp.