Guvernul a adoptat recent Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur, document în care sunt prevăzute atribuțiile instituțiilor statului în caz de seism major. Regulamentul conține, de asemenea, și o hartă a zonelor în care se pot produce cutremure, precum și una a riscului seismic, iar zona județului nostru se află pe lista celor cu surse seismice crustale.

Zona seismică Vrancea, cu o seismicitate aflată la adâncimi intermediare, respectiv între 60 și 170 de kilometri, este cea mai periculoasă afectând nu mai puțin de două treimi din teritoriul național, precum și o parte din Republica Moldova şi Bulgaria, scrie Ziarul de Iași.

Însă pe lângă Vrancea, există nu mai puțin de 13 surse seismice crustale (superficiale), care pot produce cutremure resimțite pe teritoriul național, chiar dacă unele sunt în țări învecinate: Bulgaria, Serbia și Ungaria. Este vorba de Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraş – Câmpulung Muscel, Crişana – Maramureş, Șabla, Banat, Satu Mare, Porțile de Fier, zona Dobrogei.

„Sursele seismice crustale (zona seismică la est de Vrancea, Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraș – Câmpulung Muscel, Crișana – Maramureș, Shabla, Banat, Satu Mare, Porțile de Fier, zona Dobrogei), prezintă mecanisme de generare oarecum sporadice și cu pondere semnificativ mai mică în bilanțul eliberării energiei seismice, ce contribuie mai mult la hazardul seismic local„, se arată în regulamentul adoptat recent de guvern.

Județele cele mai puțin expuse sunt cele din centrul Transilvaniei: Hunedoara, Alba, Arad, Cluj, Bistrița și Sălaj. Hazardul este redus și în județe precum Caraș-Severin, Gorj, Mehedinți, Dolj, Bihor, Suceava, Mureș sau Harghita.

Hazardul seismic nu este distribuit uniform în România, ci este concentrat în regiunile de sud și est ale țării. Această distribuție geografică a hazardului seismic depinde de amplasarea și de caracteristicile diferitelor surse seismice. Conform Codului de proiectare seismică a clădirilor P 100-1/2013, zonarea hazardului seismic este dată de distribuția valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare (a_g), cu un interval mediu de recurență a acțiunii seismice de 225 ani (probabilitate de depășire de 20% în 50 de ani). Această zonare se bazează pe o analiză de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor vrâncene din secolul XX și un set de 80 de accelerograme înregistrate în 1977, 1986 și 1990.

Cel mai recent cutremur din România a avut loc chiar zilele trecute, respectiv pe 14 noiembrie, și a fost resimțit în mai multe zone ale țării. Seismul a fost unul slab. A avut magnitudinea ml 3.6 și s-a produs la adâncimea de 140.0 km.

Un cutremur slab a avut loc la Satu Mare la finalul lunii trecute. „În ziua de 30 Octombrie 2023 la ora 10:45:29 (ora locală a României) s-a produs în MARAMURES, SATU MARE un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.5, la adâncimea de 5.1km”, au precizat cei de la Institutul Național de Fizică a Pământului.