Satu Mare rămâne sub nivelul mediu la puterea de cumpărare, cel puțin asta spune studiul realizat de cei de la GfK. Nici județele vecine din nord-vestul țării nu stau mai bine, iar chiar dacă România a înregistrat o creștere în 2018, ea a continuat polarizarea regională. 

Satu Mare rămâne sub media națională atunci când vorbim de puterea de cumpărare. Iar alături de Satu Mare stau și județele vecine, Maramureșul, Sălajul și Bistrița.

„Județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți la mică distanță de primele. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș”, se arată într-un studiu al GfK România.

Studiul mai arată și că, la nivel național, cifrele pentru 2018 sunt mai bune decât cele înregistrate în anii anteriori. Astfel, la nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a ajuns la puțin peste 5.000 de euro.

„La nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016”, se arată în studiul celor de la GfK.

Județul care se află la jumătatea topului sunt cele care au reușit să profite de pe urma faptului că se află în vecinătatea marilor poli economici. Studiul oferă exemplul Aradului, unde puterea de cumpărare a crescut grație conexiunilor din transporturi.

Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Brașov și Sibiu. Cele două județe au toate șansele ca pe viitor, grație investițiilor din industrie, să devină noile centre economice ale țării.

Brașov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și Business Service, iar Sibiul a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT, arată studiul GfK.

Poli tradiționali, dar harta suportă reconfigurări de poziții

Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. Doar că din spate vin puternic tot mai multe orașe și din Transilvania.

Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară ), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării.

Lucrurile sunt și mai complicate dacă așa-numita Alianță a Vestului va reuși să își atingă obiectivele propuse.

Despre studiu

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză (așa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).