Nu este nicio glumă! Sătmărencei Muzsai Gabriella i s-a retrocedat – mai mult în glumă –  un teren de câteva zeci de hectare din albia majoră a râului TUR. Cu care nu prea poate face nimic, fiind și o zonă protejată. Ca să nu mai vorbim că este și folosită de o fermă piscicolă. Și asta după ani întregi de luptă cu birocrația excesivă și interesele samsarilor imobiliari. Mai exact, după 22 de ani de cereri, amânări și umilințe.

Peste două decenii de umilințe

Muzsai Gabriella este moștenitoarea unui latifundiar ce deținea terenuri în zona localităților Ciuperceni, Adrian, Agriș, Medieșu Aurit și Negrești Oaș. Cu toate că tatăl său deținea sute de hectare de teren, sătmăreanca a cerut doar 50 de hectare. Cât i-a permis legea.

Prima cerere a depus-o încă din anul 1997, iar până în anul 2019 s-au adunat 43 de cereri și petiții către Comisia Locală de Fond funciar Livada, Prefectura Satu Mare, Guvernul României, Avocatul Poporului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

A primit puțin peste jumătate

Muzsai Gabriella a primit până în prezent o suprafață de 28,3 hectare din cele 50 de hectare câte i se cuvin. Sătmăreanca mai trebuie să primească încă 21,7 hectare. În acest sens, s-a adresat tuturor instituțiilor abilitate ale statului român. Mereu aceeași scuză: nu există teren disponibil.

După inventarierea terenurilor, realizată în baza Legii 165/2013, s-au identificat 718 hectare de teren disponibil pe raza orașului Livada. Doar că printr-o adresă, Comisia Locală de Fond Funciar Livada o informează pe Muzsai Gabriella că întreaga suprafață s-a epuizat. Ca din senin.

Așa că, pe cale de consecință, s-a făcut un artificiu. S-a găsit un teren într-o locație cel puțin ciudată.

Nu avem teren, poftim un râu

Ei bine, după vreo 22 de ani de așteptare, Muzsai Gabriella a primit cele 21,7 hectare pe marginea râului Tur. Mai exact, în zona cuprinsă între dig și albia râului Tur. Singura problemă: acea suprafață nu se prea poate folosi la mai nimic. Nu de alta, dar este o zonă protejată. Ca să nu mai vorbim că în zonă își desfășoară activitatea o asociație piscicolă. Cum sătmăreanca nu a ajuns la vreun acord cu acea asociație privind eventualele despăgubiri bănești, a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar invalidarea acestei suprafețe.

O concluzie amară…așteptarea continuă

Întregul demers pentru obținerea celor 21,7 hectare a rămas în coadă de pește. Teren disponibil nu mai este, în mod oficial.  Așa că cei din Comisia Locală de Fond funciar au propus acordarea de despăgubiri bănești. Cu toate că termenul pentru luarea unei decizii concrete a expirat de câteva luni, Muzsai Gabriella speră să nu mai fie nevoie de alte câteva zeci de petiții și cereri pentru a i se face dreptate.

”Vă rog să îmi spuneți cu ce am greșit?! Am depus cererea în timp legal. Am fost de acord cu oferta Primăriei, care s-a dovedit inaplicabilă (acordarea unui teren în albia râului Tur, n.red). Am urmărit în permanență stadiul soluționării cererii. În consecință, nu sunt de acord cu soluția Primăriei Livada – Comisia Locală de Fond Funciar ca după 21 de ani să fiu trecută pe lista de despăgubiri plătite de stat”, este concluzia petentei, adresată Prefecturii Satu Mare.

Care încă mai visează că va putea obține vreodată cele 21,7 hectare de teren. Slabe șanse.