Uniunea Europeană a intrat într-o profundă criză instituțională după ce Ungaria și Polonia au blocat bugetul și fondul de recuperare post-Covid de 1,82 trilioane de euro. Oficialii de top ai blocului european spun că, pentru moment, nu se întrevede o ieșire din această criză.

Viktor Orban, găsit vinovat de oficialii europeni

Deși bugetul a fost blocat de Polonia și de Ungaria, mulți oficiali europeni dau vina pe prim-ministrul ungar Viktor Orban, un frecvent adversar intern al UE și instituțiilor sale. Ungaria și Polonia au blocat pachetul de redresare în timpul unei întâlniri a ambasadorilor UE, luni, motivând că au luat această decizie din cauza noului mecanism de alocare a fondurilor în funcție de respectarea principiilor statului de drept. Această măsură a putut fi aprobată pentru că are nevoie doar de o majoritate calificată, nu de unanimitate, așa cum este cazul bugetului.

Ungaria și Polonia s-au folosit, astfel, de puterea lor de veto pentru a bloca finalizarea procesului prin care blocul european urma să construiască fondul de redresare economică în contextul pandemiei de Covid-19. Cele două țări au semnalat, de asemenea, că nu vor sprijini din punct de vedere politic nici bugetul multianual, programat să intre în vigoare de la 1 ianuarie.

Oficialii europeni au atras atenția guvernelor celor două țări că își prejudiciază proprii cetățenii acționând în acest fel, pentru că fondul de redresare și bugetul includ zeci de miliarde de euro destinate pentru recuperarea Ungariei și Poloniei.

Germania, apel către Ungaria și Polonia

Germania, deținătoarea actuală a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene a cerut Ungariei și Poloniei să renunțe la opoziție și să aprobe bugetul UE dar și fondul de relansare economică. Guvernul de la Varșovia rămâne, însă, pe poziții și anunță că așteaptă o soluție de compromis.
În replică, Ungaria şi Polonia vor înfiinţa un institut comun pentru a evalua respectarea statului de drept de către ţări membre în întreaga Uniune Europeană şi pentru a contracara astfel acuzaţiile de încălcare a statului de drept, a anunţat luni ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

După ce s-a întâlnit cu ministrul polonez de externe Zbigniew Rau la Budapesta, Szijjarto a declarat că raportul UE privind statul de drept, care va fi discutat în curând la Bruxelles, se anticipează să fie mai degrabă o declaraţie politică, decât o evaluare bine întemeiată. Institutul va examina cum a fost respectat statul de drept în UE, pentru a evita aplicarea unor „standarde duble” Poloniei şi Ungariei, a spus el.

Guvernul Partidului Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, la fel ca şi executivul aliatului său ungar Viktor Orban, este angrenat de mai mulţi ani într-o luptă cu UE din cauza acuzaţiilor de diminuare a standardelor democratice. Deşi ambele state foste comuniste beneficiază de alocări generoase din fondurile UE, conducătorii lor sunt sub presiune pentru că au plasat tribunalele şi judecătorii, media şi mediul academic, ONG-urile şi grupurile care militează pentru drepturile omului sub control guvernamental direct.

Cine are de câștigat și cine de pierdut?

Cu siguranță, au de câștigat cei care nu-și doresc o Europa unită, puternica, capabilă să concureze cu marile piețe economice ale lumii. Situația ar putea să le convină și celor care nu-și doresc consolidarea democrației, a pietei libere și a progresului economic în această parte de continent, ci si-ar dori să impună o forma de guvernare îndreptată tot mai pregnant spre autocrație.

Pierzători suntem, ca întotdeauna, noi, cetățenii de rând din Polonia, Ungaria, dar și din celelalte state membre ale UE din regiune, inclusiv Romania. Pierdem pentru că sistemele medicale din aceasta zona au mai mare nevoie de sprijin financiar pentru depășirea pandemiei, pentru că relansarea economica e într-o proporție mai mare dependenta de sprijinul financiar comunitar și pentru că statul de drept e mai tânăr și mai vulnerabil in comparație cu cel din țările occidentale.

Ar putea fi prejudiciați toți privații care și-au planificat să acceseze fonduri europene, visând să-și dezvolte sau relanseze o afacere, în speranța unui trai mai bun. Avem de pierdut noi ca vecini ai unei țări ce pare condusa într-o zonă de contestare vehementa a valorilor europene, care în trecut era privită de multi dintre noi ca un model de urmat.