Am primit zilele acestea un mail de la un prieten drag în care se regăsea un paragraf  (nu am habar care este sursa acestuia) ce explica foarte clar și ordonat motivele pentru care unele țări nu reușesc să se ridice d.p.d.v. socio-economic. Cred de cuviință să traduc și să adaptez pe alocuri acest text și să îl comentăm eventual împreună.

Diferența dintre popoarele dezvoltate și cele sub-dezvoltate nu este legată de vechimea nației. Acest fapt poate fi demonstrat simplu dând exemplul Indiei sau Egiptului care au o istorie de peste 2000 de ani și în continuare sunt sărace. Pe de altă parte, Canada, Australia sau Noua Zeelandă, azi, reprezintă niște entități importante în ciuda faptului că în urmă cu doar 150 de ani erau nesemnificative pe harta economică a lumii.

Resursele naturale nu reprezintă un criteriu oblitoriu pentru obținerea bunăstării. Dacă ne uităm la Japonia, d.p.d.v. geografic, ea are 80% zone montane improprii agriculturii sau populării și cu toate acestea reprezintă cea de-a treia forță economică a lumii. Această insulă tehnologizată importă materie primă și exportă produse finite în toată lumea.

Elveția pe de altă parte nu are posibilitatea de a cultiva niciun arbore de cacao în ciuda faptului că este exportatoarea nr. 1 de ciocolată din lume. Tot ei, reușesc în țărișoara lor să crească cornute și să producă cele mai apreciate produse lactate din lume. Eleveția, în ciuda dimensiunii statale mici, a reușit să se impună prin securitate ajungând să dețină cel mai mare sistem bancar mondial.

Corea de Sud deține cea mai mare rafinărie deși nu are resurse naturale extractoare de țiței. Nu are exploatări miniere de fier dar totuși face cele mai multe nave maritime la nivel global. Nici zăcăminte de cupru nu are în ciuda faptului că este cea mai electrificată și electronizată țară de pe Terra.

De asemenea, liderii din țările bogate, care interacționează cu omologii lor din țările sărace, nu prezintă diferențe intelectuale semnificative. Bun, aici guvernul Dăncilă ar putea fi o excepție care vine să întărească regula generală.

Factorii rasiali sau de culoare, de asemenea, nu au importanță în acest context: mulți imigranți sunt leneși în țările lor de origine dar sunt productivi în țările occidentale unde au emigrat. Se pare că diferența dintre succesul unora și insuccesul celorlalți se datorează diferențelor de atitudine și principii de viață. Dacă analizați comportamentul oamenilor din țările bogate și dezvoltate, se observă că majoritatea respectă următoarele principii de viață:

1. Comportamentul etic ca principiu de bază.
2. Integritate morală.
3. Responsabilitate.
4. Respectarea legilor și regulamentelor.
5. Respectarea majorității și a alegerilor acestora într-un mod democratic.
6. Dragostea față de muncă și conștiința muncii.
7. Efortul de a economisi și de a investi (vezi fabula cu greierele și furnica).
8. Dorința de a fi productiv.
9. Punctualitatea.

În țările sărace, o mică minoritate urmează aceste principii de bază în viața de zi cu zi. Nu suntem săraci, pentru că nu avem resurse naturale sau pentru că natura este crudă față de
noi. Suntem săraci pentru că nu avem atitudine. Nu avem voința de a urmări și de a învăța aceste principii de funcționare a societăților bogate și dezvoltate pentru a ne îmbunătăți propria noastră experiență.

„Dacă lucrăm doar la acest lucru, atunci vom putea să ne schimbăm starea actuală”. 

Dacă vrem schimbare este necesar să ne asumăm poziția din care pornim azi. Suntem o națiune fără principii dar cu sfaturi la îndemână. Cerem multe dar oferim foarte puțin. Vrem legi dure însă încercăm diverse tertipuri să nu răspundem în fața ei. Ne plângem de sistemul educațional dar nu citim nicio carte. Vrem lideri curajoși pe care îi trădăm cu prima ocazie. Vrem să ieșim la proteste însă ghinion… se nimeresc întotdeauna ca serialele preferate sau meciurile de fotbal să înceapă la aceeași ora… Exemplele ar putea fi multe, la fel și soluțiile.

Noi însă trebuie să trecem la următorul pas: să începem să facem ceva! Altfel, rămânem niște găini cocoțate pe vârful gunoiului cotcodocind disperate în eter…

DE CE BATEM PASUL PE LOC?