Senatul a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă care vizează reducerea vârstei minime de la care tinerii pot vota la alegerile locale şi europarlamentare de la 18 ani la 16 ani.

Propunerea, iniţiată de către parlamentari PNL, USR, AUR, dar şi neafiliaţi, modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât „au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”.

Totodată, se propune modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel încât „cetăţenii români care au vârsta de 16 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”.

Senatul nu este Cameră decizională, proiectul adoptat va ajunge pe masa deputaților, unde, cel mai probabil, va fi respins, având în vedere că guvernul a precizat că nu susține proiectul legislativ, precizând că ar fi contrară prevederilor constituţionale.

Adoptarea tacită a unui proiect de lege este posibilă atunci când prima Cameră parlamentară sesizată nu reușește să voteze un proiect de lege în cadrul unui termen prestabilit de 45 (legi obișnuite) sau de 60 de zile (coduri și legi complexe). Adoptarea tacită este posibilă doar în cazul primei Camere sesizate.

În cazul Camerei decizionale nu există un termen fix pentru vot. Astfel, chiar dacă un act este adoptat tacit de Senat, ca primă Cameră sesizată, după expirarea termenului de 45 de zile, acesta poate să stea la Camera Deputaților (Camera decizională), în așteptarea votului decisiv, chiar și ani întregi.