Oameni destionici și harnici, mii de oșeni s-au strâns cu mic cu mare pe dealul de la Huta Certeze – Moișeni pentru a sărbători cea de-a 62-a ediție a celei mai vechi sărbători câmpenești din aceste părți ale României. Oșenii s-au adunat pentru a-și respecta tradiția milenară, alăturându-li-se alte sute de persoane, care au venit să se bucure de această sărbătoare de-a dreptul spectaculoasă.

După ce s-a măsurat laptele și s-au sfințit turmele, oamenii s-au dus să se răcorească cu o bere și să mănânce fripturi diferite, pregătite pe la terasele din zonă. Iar pentru că o sărbătoare nu există fără muzică, pe scenă au cântat, începând cu ora 10.00, Irina Man și Grupul din Bixad, Petre si Petrică Zele, Maria Petca Poptean și Măgura din Târșolț, Petrică Mureșan, Gheorghe Turda, Ansamblul Folcloric al Județului ,,DORURI SĂTMĂRENE’’ și Palatul Copiilor Satu Mare, Ansamblul Folcloric „Florile Tărnii”, Ansamblul Folcloric „Cununița Năzdrăvană”, Georgiana –Țâpuritoarea Oașului, Mihai Zele și Ansamblul Țara Oașului, Ansamblul Florile Turțului, Țâpuritoarele din Batarci – Maria Hosu și Grupul de țâpuritoare din Racșa.

În ceea ce privește Sâmbra Oilor, sunt zone în care localnicii îi spun „Ruptul Sterpelor”, însă, în esenţă, obiceiul e acelaşi: ciobanii îşi urcă oile la munte, unde, după primul muls, se cântăreşte cantitatea de lapte dată şi se împarte la numărul de proprietari, astfel încât se va şti cât caş, câtă brânză şi câtă urdă va primi fiecare pe parcursul anului.

Însă cea mai celebră e „Sâmbra Oilor” de la Dealul Huta Certeze și Moișeni, care se desfăşoară an de an, în prima duminică din luna mai şi care reuneşte mii de locuitori din județul Satu Mare şi nu numai. Aici, oile sunt urcate în munţi, iar ciobanii îşi primesc partea de lapte şi de brânză, gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză.

După ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor. „Sâmbra oilor” este un obicei străvechi din “Ţara Oaşului”, judeţul Satu Mare. În Ţara Oaşului autorităţile comuniste nu au reuşit să naţionalizeze proprietăţile oşenilor, astfel încât aceştia au continuat să lucreze pământurile lor şi păstrează cu încăpăţânare tradiţiile lor.

Sâmbra oilor este sărbătorită prin muzică şi dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea şi numărarea oilor ca şi măsurarea laptelui de către ciobanii care pornesc cu turmele spre pajiştile din munţi.

Termenul „sâmbră” semnifică o înţelegere, o reglementare gospodărească, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Încă de la Sfântul Gheorghe şi până la sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena, crescătorii de oi din toate cele 23 de sate oşeneşti se adună în fiecare localitate pentru a stabili împreună unde vor face stânele în acel an, cine le va fi baci şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului.

La începutul lunii mai toate mioarele din sat sunt duse la stână. Înainte însă, pentru ca animalele să fie sănătoase şi să dea lapte mult, sunt binecuvantate de preot. Însă nu acesta este secretul pentru ca oile să dea mult lapte. Ciobanii spun că mioarele trebuie dezmierdate. Din laptele lor gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză. Reţeta nu este complicată, dar este secretă. Şase litri de lapte la un kilogram de caş. Acesta este pus la stors, iar după ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor.