Dacă până acum se discuta despre furtul din banii statului (adică din buget) și mai apoi din banii bugetului European, acum se discută despre furtul din conturi private, adică din banii strânși în PilonuL II de pensii. Acești bani nu sunt impozite, sunt economii ale populației gestionate de entități bancare private și garantate de BNR. Este similar cu al unui cont de economii pe care oricine și-l poate deschide la orice bancă.

Naționalizarea acestor fonduri acumulate sunt similare naționalizărilor făcute de Gheorghe Gheorghiu Dej și mai apoi continuate de Ceaușescu. Dacă acest lucru se va produce acum, se va deschide un precedent extrem de periculos care ne aruncă din nou în epoca comunistă.

Faptul că PSD și ALDE se bazează pe prostia alegătorilor nu le conferă acestor șmecherași dreptul de a se juca de-a puterea după cum poftesc. Iar faptul că pe noi, societatea, nu ne revoltă aceste lucruri denotă nu că am fi indiferenți ci mai degrabă că nu realizăm riscurile. Că nu le înțelegem! Că am rămas needucați și ușor de manipulat.

Nimic din ce poate fi furat nu s-a lăsat nefurat până acum. Asta ar fi concluzia mea. Cu toate astea, politicienii noștri îmi dovedesc contrariul. Se mai poate. Și vor continua. Vor intra încet peste proprietatea noastră până ce ne vor naționaliza și raționaliza și aerul pe care îl respirăm. S-a mai întâmplat asta și înspre aceleași lucruri ne îndreptăm și acum.

Nu știu unde este limita de timp de la care dezastrul va fi iremediabil. Nu cred că este departe. Însă o altă întrebare îmi tot bâzâie în minte: oare merităm să ne salvăm ca națiune? Merităm altceva din moment ce nu reușim să învățăm nimic din greșelile predecesorilor noștri?

Călin Culcean – activist civic