Constituția României a fost modificată ultima oară în anul 2003, iar, din ianuarie 2007, suntem membrii Uniunii Europene, dar legea fundamentală nu reflectă aceste schimbări. Erdei D. István, deputat și în același timp și candidat la alegerile din 11 decembrie pentru Camera Deputaților, pune în discuție problema reformei constituționale.

”Democrațiile normale se fundamentează pe trei piloni: Legislativul, Executivul și Justiția. Fiecare din cei trei piloni trebuie să se sprijină unul pe altul și să faciliteze reciproc funcționarea acestora. La noi, însă rolurile sunt deseori confundate, de exemplu Guvernul preia rolul puterii legislative prin multitudinea ordonanțelor emise, care, deși ajung ulterior în fața Parlamentului, deja își produc efectele din momentul emiterii lor” – a declarat deputatul Erdei.

Istvan D. Erdei reprezintă județul Satu Mare de 16 ani în Camera Deputațiilor și în acest răstimp a avut ocazia să observe multe neajunsuri și situații contradictorii. Astfel și respingerea modificărilor Constituției, de acum câțiva ani, a fost o decizie nefericită, consideră Erdei.

”A fost o situație excepțională pentru România, când o forță politică, USL-ul, avea peste două treimi în Parlament și această formațiune a dorit să reformeze sistemul constituțional. A și fost pregătită modificarea Constituției, dar opoziția de atunci a apelat la Curtea Constituțională. Judecătorii CCR au declarat toate modificările

Neconstituționale, pe motiv că nu respectă prevederile Constituției. Dar era vorbă despre modificare, care în mod firesc nu era identică cu textul inițial. Prin această decizie Curtea Constituțională a făcut imposibilă orice modificare viitoare a legii fundamentale,” – a punctat istoria reformei instituționale deputatul Erdei.

Situația este foarte ciudată, deoarece lumea și țara se schimbă, iar modificările trebuie să se reflecte în Constituție. În același timp, deputatul consideră că este neacceptabil ca o comisie (CRR) cu nouă membrii să aibă puterea să schimbă o decizie a Parlamentului, adoptată cu două treimi.

”În astfel de situații, Parlamentul trebuie să se transformă în Adunare Constituantă și să adoptă o nouă Constituție, deoarece nu există nici o garanție că modificările simple nu vor fi declarate neconstituționale,” – a mai adăugat deputatul.

Necesitatea reformei constituționale este stipulată și în programul electoral al UDMR-ului. Vrem o Constituție care garantează stabilitatea statului, eficiența autorităților și oferă protecția drepturilor cetățenești, indiferent că aparțin majorității sau a minorității!