Autoritățile de frontieră maghiare continuă șicanele în punctele de trecere ale frontierei de la Petea și Urziceni. Potrivit informațiilor PresaSM, confirmate de surse avizate, formalitățile de control merg exagerat de greu pe partea maghiară de la Punctul de Trecere a Frontierei Petea.

Au fost cazuri în care o mașină de Ucraina a stat la control, pe partea maghiară, o oră jumate. Timp în care rămâne pe aliniamentul de control și stă toată coloana.

Din păcate, nici în Vama Halmeu, pe partea ucraineană, situația nu este cu mult mai bună. Fapt de neînțeles din partea autorităților de frontieră ucraineană.

Reamintim că în cursul zilei de miercuri, timp de mai multe ore, Guvernul Ungariei a permis intrarea doar a ucrainenilor care dețin pașaport. Fapt care a generat o panică în rândul refugiaților rămași în România.

Într-o precizare transmisă pe pagina de socializare a PresaSM, fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, explică de ce Ungaria nu trebuia să aibă nicio problemă în a permite refugiaților tranzitarea țării. Potrivit ministrului, Convențiile de la Geneva, dar și dreptul internațional umanitar, protejează refugiații, astfel încât familiile să poată primi ajutor și asistență.

„Un scurt comentariu, potrivit Convențiilor de la Geneva și Dreptului internațional umanitar în general refugiații, adică persoanele care fug pentru a-și salva viața lor și a familiei trebuie să primească ajutor și asistență umanitară fără oprelisti , fără a stabili reguli speciale de acces, care să împiedice ajutorul umanitar. Astfel de proceduri restrictive de acces în cazul refugiaților încalcă grav normele de Drept internațional umanitar. Autoritățile ungare, de altfel, au renunțat după câteva ore să le mai aplice.”, a precizat fostul ministru de Externe, Titus Corlățean.

Convenția privind statutul refugiaților, semnată în 1951, precizează că „statele contractante nu vor aplica, în ce privește deplasările acestor refugiați, alte restricții decât acelea care sânt necesare”, dar și că fiecare stat contractant va acorda refugiaților care se găsesc în mod legal pe teritoriul sau dreptul de a-și alege locul de reședință și de a circula liber”.

În ceea ce privește Dreptul internațional umanitar, acesta acordă un statut special persoanelor care fug din calea războiului.

Potrivit documentelor trimise părților române, autoritățile din Ungaria au solicitat refugiaților papașaport biometric sau pașaport simplu cu viză pentru trecerea frontierei, chiar dacă aceștia doreau doar să tranziteze țara vecină.

Autoritățile de la Budapesta nu au prezentat justificări pentru decizia luată, care a fost cel puțin surprinzătoare, având în vedere că timp de șase zile, refugiații din Ucraina au putut tranzita țara vecină fără documentele respective. La câteva ore după ce autoritățile din România au primit adresa oficială de la Șeful Căpităniei Județene de Poliție Hajdu-Bihar, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a declarat că a vorbit cu omologul său maghiar, iar acesta a revocat decizia.