Mâine se împlinește un an de când Rusia a pornit cel mai sângeros conflict de pe teritoriul european de la al Doilea Război Mondial încoace. În dimineața zilei de 24 februarie 2022, sătmăreni s-au trezit citind știri despre bombardamentele care au avut loc la câteva sute de kilometri de granița județului, în țara vecină. Pentru prima dată în istorie, un război se purta live, cu informații în timp real, filmări și poze postate pe rețelele de socializare. Iar la doar câteva ore de când imaginile cu tancurile rusești încălcând teritoriul unui stat suveran și indepenedent au început să fie distribuite pe internet, au început și campaniile de dezinformare.

Au urmat zile de foc pentru sătmăreni, cu pregătiri pentru primirea primelor valuri de refugiați. Încă din timpul zilei, dar mai ales spre seară, vămile de la Satu Mare au început să se aglomereze cu ucraineni care fugeau din calea războiului. Începând cu seara zilei de 24, bărbații nu vor mai putea părăsi statul vecin, pe măsură ce trupele rusești înaintau spre Kiev.

Încă din după-masa primei zile de război, autoritățile sătmărene au făcut apel la calm și au dat asigurări că sunt pregătite pentru ce urmează. Afirmație care se va dovedi falsă, pe măsură ce mii se ucraineni vor tranzita județul în drumul lor spre occident.

Tot din prima zi au început să apară și condamnările agresiunii Rusiei, dar și măsuri luate de autoritățile române pentru a opri propaganda de la Kremiln. Primii care au reacționat au fost liderii statelor vecine Ucrainei, mai puțin Ungaria.

Eșecul autorităților județene. Mobilizare fără precedent a sătmărenilor

Primii prezenți la vămile din județul Satu Mare au fost ONG-urile și sătmărenii de rând. Fără prea multă organizare, la vama Halmeu, mai multe fundații și asociații non-guvernamentale și religioase au dus mâncare și apă. Pe lângă ucrainenii care au reușit să fugă cu mașinile din calea războiului, au început să ajungă la frontieră studenți străini, dar și mame cu copii care au parcurs kilometri pe jos pentru a scăpa de conflictul militar.

Firmele s-au mobilizat, au donat mâncare caldă, pături, băuturi, în timp ce hoteluri, pensiuni și ONG-uri au început să pună la dispoziția refugiaților spații de cazare temporare și transport. Încă autoritățile nu reușiseră să se organizeze, iar mulți dintre cei fugiți de război s-au trezit noaptea, la vămi, stând în frig.

Abia după apeluri publice și după știrile apărute în presa locală, Instituția Prefectului a început să ia măsuri pentru aducerea unor corturi încălzite la vamă. Acțiunile Prefecturii nu au fost lipsite de scandaluri după ce au dus un container ruginit la frontieră pentru stocarea alimentelor donate de sătmăreni. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru incident.

În schimb, polițiștii de frontieră din Satu Mare au reacționat și, având în vedere aglomerația, precum și faptul că multe dintre familii erau cu copii, au amenajat în zona de trecere un spațiu de joacă pentru cei mici.

Au fost și biserici care au pus la dispoziție propriile spații pentru cazarea refugiaților, cei mai mulți fiind în tranzit prin țara noastră, în timp ce Uniunea Ucrainenilor a început să strângă ajutoare pentru cei rămași în Ucraina, dar și pentru cei care doreau să se stabilească în Satu Mare.

Autoritățile din municipiul Satu Mare au făcut și ele apel la sătmăreni pentru realizarea transpoartelor umanitare spre orașele înfrățite din Ucraina.

Între timp, sătmărenii începeau să se obișnuiască cu zgomotul elicopterelor militare care survolau zona de graniță, cu trupele Frontex care ajungeau la frontiere și cu transporturile militare.

Într-o decizie greu de înțeles, Ungaria a încercat să limiteze dreptul de tranzit al refugiaților, cu imagini de la vama Petea, cu mame în genunchi în fața frontieriștilor maghiari ajungând în presa națională. Iar Ungaria a continuat, pe parcursul săptămânilor, să îngreuneze drumul refugiaților spre occident, formând cozi la frontiera României. O vizită regizată a premierului Viktor Orban la Petea nu a fost de natură să ofere mai multă încredere în autoritățile din țara vecină.

Mii de sătmăreni au făcut donații și au devenit voluntari pentru a-i ajuta pe refugiații din Ucraina. Unii au pus la dispoziție spații de cazare, mult înainte ca statul să ofere compensații pentru cei care cazează refugiați, au făcut mâncare, în timp ce firmele s-au oferit să ajute cu locuri de muncă cetățenii care rămâneau la noi în țară.

Organizarea s-a făcut în mare parte pe rețelele de socializare.

La Satu Mare s-a stabilit construirea unei tabere de refugiați la Tarna Mare. A fost finalizată pe trei martie. Semne de întrebare au fost ridicate cu privire al oportunitatea realizării taberei la Tarna Mare având în vedere faptul că refugiații se aflau în trazint, urmărind traseul între vama Halmeu și vama Petea.

În luna martie au început să apară și primele campanii de dezinformare în masă, dar și primele cozi la carburanți și alimente, pe măsură ce conflictul din Ucraina ducea la creșteri de prețuri și risca să arunce economiile în criză, printr-un efect de domino.

Ceea ce inițial a părut o invazie de scurtă durată a Rusiei s-a dovedit a deveni un război de uzură. La începutul conflictului 83%, dintre români se declarau îngrijorați de război, mulți precizând că se tem de faptul că conflictul va ajunge și îngloba și România așa că au început să apară cozile la Serviciile de Pașapoarte.

Pe măsură ce trupele rusești încep să se retragă din jurul capitalei Ucrainei, ONG-ul SamCivica face apel la donații pentru cei afectați de război, iar doi voluntari ai asociației ajung chiar și în zonele puternic lovite de bombardamente.

Chiar dacă șocul inițial a trecut, sătmărenii au continuat să fie generoși și au făcut în continuare donații pentru ucraineni.

La un an de la izbucnirea conflictului, estimările arată că peste 7.000 de civili au fost uciși în conflict, peste 400 dintre aceștia fiind copii. Numărul răniților trece de 11.000, peste 800 sunt copii.