Calitatea aerului din municipiul Satu Mare este una proastă, o spune Agenția Europeană a Mediului, care recent a publicat analiza cu privire la calitatea aerului în mai multe orașe europene. Cel mai bun aer din România este în orașul Galați, potrivit raportului AEM. Orașul de pe malul Dunării se află pe locul 21 în clasamentul european. Satu Mare este pe locul 301 la nivel european și pe locul 12 din cele 19 orașe monitorizate.

Potrivit Agenției Europene a Mediului (AEM), care a publicat în urmă cu puțin timp raportul cu privire la calitatea aerului în localitățile europene, orașele sunt clasificate „de la cel mai curat la cel mai poluat pe baza nivelului mediu de particule fine din ultimii doi ani calendaristici”.

Particulele fine sunt „poluanții atmosferici cu cel mai mare impact asupra sănătății în ceea ce privește decesele premature și bolile”, se arată în raportul AEM.

Satu Mare, pe locul 12 la nivel național, 301 la nivel european, la poluarea cu particule fine

În clasament, orașul cu cel mai curat aer din România este Galați, locul 21 la nivel european. Următoarele orașe din România în care au fost făcute calcule privind poluarea aerului sunt Oradea, locul 146, și Sibiu, locul 157.

În clasament mai apar orașele Constanța 232, Bacău 261, Botoșani 273, Buzău 274, Timișoara 281, Brașov 289, Cluj-Napoca 291, Suceava 296, Satu Mare 301, Arad 308, Baia Mare 313, Ploiești 327, Piatra Neamț 329, Tg.Mureș 330 și Iași 340.

În ceea ce privește Satu Mare, potrivit AEM, municipiul are un indice de 15.6 micrograme de praf (PM 2.5) pe metru cub, ceea ce înseamnă că, potrivit analizei realizate, orașul are o calitate proastă a aerului.

În regiunea de nord-vest, dintre orașele monitorizate, Satu Mare este după Oradea, Cluj și Baia Mare.

TOP orașe mari cu cel mai curat aer din România

Cât de periculoasă este poluarea cu PM 2.5

Particulele fine (PM 2.5) au diametre de maximum 2,5 microni și sunt vizibile doar la microscop (sunt de aproximativ 25 până la 100 de ori mai subțiri decât un fir de păr uman).

PM10 și PM2.5 provin adesea din surse diferite de emisii și au compoziții chimice diferite. Emisiile rezultate din arderea benzinei, uleiului, motorinei sau lemnului produc o mare parte din poluarea cu PM2.5 a aerului exterior, precizează specialiștii.

Particulele în suspensie, în primul rând PM2.5, afectează vizibilitatea modificând modul în care lumina este absorbită și împrăștiată în atmosferă. În ceea ce privește schimbările climatice, unii constituenți ai amestecului de PM ambiental promovează încălzirea climatului (de exemplu, carbonul negru), în timp ce alții au un efect de răcire (de exemplu, nitratul și sulfatul), astfel încât PM ambiental are atât proprietăți de încălzire, cât și de răcire, arată mai multe studii realizate de specialiști. 

O serie de efecte negative asupra sănătății au fost asociate cu expunerea atât la PM2.5, cât și la PM10. Pentru PM2.5, expunerile de scurtă durată (până la 24 de ore) au fost asociate cu mortalitate prematură, spitalizări crescute pentru cauze cardiace sau pulmonare, bronșită acută și cronică, atacuri de astm, vizite la urgențe, simptome respiratorii și restricții, zile de inactivitate. Aceste efecte adverse asupra sănătății au fost raportate în principal la sugari, copii și adulți în vârstă cu boli cardiace sau pulmonare preexistente. În plus, dintre toți poluanții atmosferici obișnuiți, PM2.5 este asociat cu cea mai mare proporție de efecte adverse asupra sănătății legate de poluarea aerului, atât în ​​Statele Unite, cât și în întreaga lume, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Expunerea pe termen lung (de la luni, la ani) la PM2.5 a fost legată de moartea prematură, în special la persoanele care au boli cronice de inimă sau plămâni, și creșterea redusă a funcției pulmonare la copii, mai spun cei de la OMS.

În 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a actualizat orientările bazate pe sănătate pentru calitatea aerului, recomandând un nivel maxim de 5 μg/m3 pentru particulele fine pentru expunere pe termen lung, pentru protejarea sănătății.