ANALIZĂ dură în Educație. Salarii mărite, performanțe slabe

Raportul recent al Comisiei Europene arată că deși investițiile în Educație au crescut, în principal datorită măririi salariilor profesorilor, performanțele sistemului rămân cu mult sub media europeană. Țintele asumate par să fie uitate, asta în timp ce organisme internaționale avertizează că vom avea serioase probleme cu capitalul uman în următorii ani.  Raportul Comisiei Europene pentru Educație arată clar că nu există o strategie coerentă pentru atingerea obiectivelor asumate pentru 2020. Singurul parametru în care am reușit să ne impunem a fost cel legat de creșterea alocărilor bugetare, dar acestea au mers către salariile profesorilor și achitarea obligațiilor din trecut față de cadrele didactice.

"În 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor cu educația (+18,4%), mare parte din aceasta fiind reprezentată de cheltuielile cu creșterile salariale sau plățile retroactive pentru perioada 2008-2011. Cu toate acestea alocarea din PIB a fost de doar 3,7%, în continuare unul dintre cele mai scăzute nivele din UE (comparativ cu o medie europeană de 4,7% din PIB)," se arată în raportul CE.

Raportul precizează și faptul că salariile s-au mărit, dar performanța profesorilor, măsurată în notele luate la definitivat sau la titularizare, se lasă așteptate. Comisia avertizează că nu avem standarde ridicate atunci când vine vorba despre profesorii care urmează să predea în școli. În plus, nu avem nici programe prin care să motivăm studenții buni să își asume o carieră didactică. Toate astea în contextul în care, o analiză a IMM-urilor a arătat faptul că în multe dintre județele țării, profesorii sunt cei mai bine plătiți dintre angajați. În cele mai multe cazuri, ei au fost urmați de funcționarii publici. Abia în județele foarte bine dezvoltate, salariații din mediul privat ajung să fie încadrați drept cei mai bine plătiți angajați și chiar și atunci este vorba despre sectorul IT.

La capătul clasamentului

În ceea ce privește "performanțele" sistemului de educație, CE scoate în evidență următoarele:

• a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020;
• pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), față de o medie europeană aproape de ținta de 40% pentru 2020;
• educația și îngrijirea preșcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ținta pentru 2020;
• tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; științe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ținta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;
• rata de angajare a noilor absolvenți (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% țintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;
• cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ținta pentru 2020)

Practic, țara noastră nu a făcut pași importanți față de rapoartele din 2014. Cererea de pe piața muncii nu este corelată cu oferta instituțiilor de învățământ, avertizează raportul. Iar asta se întâmplă mai ales atunci când vorbim despre sectoare cheie, importante pentru dezvoltare. Avem prea puțini profesioniști, cu educație medie sau superioară, în știință, tehnologie, inginerie și matematică.

Probleme serioase pe viitor cu capitalul uman

Chiar un raport al Băncii Mondiale a avertizat că ne vom confrunta cu probleme serioase în următorii ani în ceea ce privește capitalul uman. Practic, din peste 12 ani de școală, valorificăm doar 8,8. Adică pierdem trei ani de resurse și investiții pentru fiecare copil școlarizat. Cei care au ieșit public pentru a vorbi despre carențele sistemului educațional au fost în principal profesorii și directorii școlilor private. Părinții nemulțumiți de modul în care decurge actul educațional au încercat și ei să ia atitudine prin grupurile formate pe rețelele de socializare. Consiliile elevilor devin și ele tot mai active în promovarea drepturilor și obligațiilor în ceea ce privește asigurarea unei educații de calitate. Dar raportul arată că este nevoie de o reformă a sistemului, o reformă care să pornească de la realitatea din teren. Banca Mondială a recomandat implementarea unor sisteme împrumutate de la țările care au reușit să facă performanță.

Rămâne problema sărăciei

Sărăcia este în continuare un factor determinant în principala problemă atunci când vorbim de abandon școlar sau analfabetism, atrage atenția raportul CE. Iar la noi sunt cei mai puțini adulți care continuă să învețe și după ce și-au găsit un loc de muncă. Situația nu este una surprinzătoare dacă ne gândim că recentele date INS arată că, pentru cei mai mulți dintre români, bugetul alocat lunar pentru educație se ridică la doar câțiva lei. Asta în timp ce ONG-urile au atras atenția că educația gratuită garantată de stat este mai degrabă o sintagmă frumoasă decât o realitate. Iar părinții sunt puși de multe ori în situația de achita și ei parte din nota de plată pentru educația celor mici.