Pe marginea șoselelor sau în piețele din județul Satu Mare se vând căpșuni aspectuoși, dar fără gust, aduși din Grecia sau din Turcia. Comercianții le cumpără din depozite și mai apoi le vând pe unde apucă. În tot acest timp, producătorii sătmăreni sunt împinși încet spre faliment, fiindcă nu pot să concureze cu prețurile dictate de speculanți. Pentru a putea face față cât de cât, producătorii sătmăreni renunță încet la soiurile românești și adoptă soiurile din import, mai aspectuoase și mai rezistente.
Foarte mulți producători din zona Halmeu sau Micula ajung să își vândă producția pe internet, la prețuri cuprinse între 25 și 35 lei/kilogram. În tot acest timp, speculanții vând căpșunile din Grecia sau Turcia la prețuri cuprinse între 10 și 20 de lei/kilogram. Iar sătmărenii aleg prețul, nu calitatea, în condițiile în care căpșunii autohtoni sunt mai delicioși și mai naturali, nefiind stropiți cu tot felul de substanțe pentru a rezista cât mai mult.
CA ȘI UN SEMNAL DE ALARMĂ, obiectiv-sm.ro ne informează că soiul românesc este pe cale de dispariție, fiind înlocuit de soiuri aduse din Italia, Germania sau chiar Olanda.
”Cel mai bun, mai aromat și mai gustos soi românesc, pe care majoritatea oamenilor îl caută în piețe, este soiul Premial. Din păcate este un soi pe cale de dispariție, și asta din cauza tonajului mic pe care acest soi îl dă dar mai ales din cauza perisabilității sale. Nu este un soi care să reziste la transport”, explică Marinel Hotca, un tânăr agricultor din Halmeu.
Soiuri precum ”Clery”, ”Jolly”, ”Asia”, ”Aprica” sau ”Thea” se regăsesc acum pe majoritatea plantațiilor de căpșuni din Halmeu. Sunt soiuri nu doar roditoare ci și gustoase, cele mai dulci și la cea mai mare căutare fiind ”Clery” sau ”Jolly”. Dacă prețul primelor căpșune ajunge la 30-35 de lei, finalul de sezon îi face pe producători să își vândă marfa la sub 10 lei/kg.
Daniel Hotca, un alt producător local, a tras un semnal de alarmă, pe care autoritățile statului român par să îl ignore.
”În medie 7 luni ne petrecem noi, producătorii, în câmp. Perioada aceasta ieșim din case la 5 dimineața și ne întoarcem înapoi seara târziu. Nu știm niciodată ce ne aduce ziua de mâine. Ploaie? Grindină? Soare? La munca noastră cine se gândește? Statul nu, subvențiile sunt un vis îndepărtat. Românii nu, preferă marfa de străinătate deși nu știu sigur pe ce anume dau banii. E încurajator să fi producător în Romania? Noroc că ne iubim pământul, asta ne mai ține aici”, spune Daniel Hotca.
