REPORTAJ. Mănăstirea Măriuș, catedrala Țării Codrului. Cetate a ortodoxiei și românismului

Județul Satu Mare are niște locuri desprinse din basme. Peisajul natural de la Măriuș oferă un cadru mirific, fiind ales în urmă cu 24 de ani pentru a se pune bazele a ceea ce a devenit Mănăstirea “Izvorul Tămăduirii”. Lăcașul de cult este un veritabil bastion al creștinismului ortodox în această parte de lume. Loc în care mii de persoane vin să îl găsească pe Dumnezeu.

Sprijinul comunității pentru un simbol al Codrului

Considerată a fi ”Catedrala Țării Codrului”, Mănăstirea și Biserica sa impozantă au devenit simbolul unității și credinței codrenilor. Fii ai Țării Codrului au pus umărul și au ridicat la Măriuș o veritabilă cetate a ortodoxismului. Codreni în suflet și-n simțiri, oameni precum deputatul Octavian Petric, primarul comunei Valea Vinului, Radu Cristea, primarul comunei Homoroade, Simion Ardelean, primarul comunei Medieșu Aurit, Radu Iancu, primarul comunei Odoreu, Dumitru Pop, și primarul comunei Bârsău, Traian Ciurdaș, sunt doar câțiva dintre oamenii care au sprijinit prin tot ce au putut ridicarea așezământului monahal. [gallery columns="2" size="full" ids="21881,21880,21879,21878"]

Peste o mie de credincioși la sărbătorirea hramului

Dovada unității a venit astăzi, încă o dată, cu ocazia sărbătorii Hramului Mănăstirii ”Izvorului Tămăduirii”, acolo unde peste o mie de credincioși au umplut lăcașul de cult. Slujba a fost oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu arhim. dr. Casian Filip, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, secondat de protopopul de Satu Mare, Ioan Socolan, respectiv stareţul Mănăstirii Măriuş, părintele Gherontie. Stareţul Mănăstirii Măriuş, părintele Gherontie, a mulţumit tuturor binefăcătorilor acestui lăcaş monahal, în special celor care au contribuit la finalizarea lucrărilor la biserică. La final, credincioşii, printre care și primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, au fost invitaţi să participe la o agapă creştinească, oferită de stareţul Mănăstirii Măriuş, părintele Gherontie, respectiv de credincioşii din Bicău, Lipău şi Bârsău. [gallery columns="2" size="full" ids="21872,21871,21870,21877,21874,21868,21867,21866,21865,21864"]

Starețul Gherontie, persoana care a vegheat la ctitorirea mănăstirii

Deputatul Octavian Petric a subliniat importanța acestui așesământ monahal, pentru care oamenii locului folosesc denumirea de suflet ”Mănăstirea Țării Codrului”. Un lăcaș de cult la construcția căruia a vegheat starețul mănăstirii, părintele Gherontie. ”Este un obicei ca în fiecare an de <<Izvorul Tămăduirii>> să ne adunăm la Mănăstirea Măriuș, pentru că este un simbol al zonei Codrului. Suntem foarte apropiați de părintele Gherontie, starețul mănăstirii, care a reușit să facă atât de multe lucruri frumoase în folosul credincioșilor, pentru că oamenii vin cu sufletul deschis aici pentru a se ruga. Este un dar de la Dumnezeu, pentru că un singur om, care este părintele Gherontie, a reușit să construiască o asemenea Mănăstire a Codrului. Suntem alături de dânsul și îl susținem”, a spus deputatul Petric. Deputatul Petric a declarat că împreună cu oameni de afaceri și autorități locale vor face tot posibilul pentru a finaliza imobilul în care va funcționa stăreția (cancelaria starețului). Iar târnosirea bisericii se va realiza în această vară. ”Suntem în fază de construcție și cu stăreția. Sperăm să finalizăm lucrările cât de repede, încercăm ca prin septembrie să ne pregătim și pentru târnosirea bisericii ”, a mai spus Octavian Petric, binefăcător al așezământului monahal. [gallery columns="2" size="full" ids="21876,21875,21873,21869"]

Istoria Mănăstirii ”Izvorul Tămăduirii”

Mănăstirea Măriuş a fost înfiinţată în 16 august 1992, la solicitarea credincioşilor din Măriuş, dar şi din împrejurimi, care au ţinut să ducă la îndeplinire angajamentul care l-au luat faţă de Dumnezeu în timpul celui de al doilea război mondial. Începutul vieţii monahale de la Măriuş a fost odată cu venirea a trei monahi de la Mănăstirea Rohia. La început, la Măriuş s-a construit o bisericuţă de lemn, iar din anul 2000 s-a început şi construcţia bisericii mari, care a devenit peste ani o veritabilă catedrală în mijlocul pădurilor din Codrul de Sătmar, un punct de reper pentru toţi credincioşii din zonă şi nu numai.