Miercuri, 25 februarie, de la ora 13:00, la cimitirul din Balta Blondă, într-o zi apăsată de durere și tăcere, interpretul de muzică populară Ghiță Blidar a fost condus pe ultimul său drum sufletesc, lăsând în urmă lacrimi, amintiri și un gol adânc în inimile celor care l-au iubit, transmite gazetanord-vest.ro
La căpătâiul său au stat, cu ochii înlăcrimați și sufletele sfâșiate, cei doi copii ai artistului, sprijinindu-se unul pe celălalt în fața celei mai grele despărțiri. Alături le-au fost rudele, prietenii apropiați, cunoscuții și câțiva artiști sătmăreni, veniți să-și ia rămas-bun de la omul care a dus cântecul popular mai departe cu demnitate și dăruire.
Slujba de înmormântare a fost una profund emoționantă. Printre suspine și rugăciuni, cântecul și cuvântul au devenit punți între pământ și cer. În cadrul ceremoniei, interpreta Maria Tripon, din Țara Oașului, a transmis mesajul unui alt artist al locului, poetul-rapsod Ioan Belbe. Mesajul său, încărcat de sensibilitate, a vorbit despre rostul artistului în lume, despre cântecul care nu moare și despre datoria noastră de a păstra vie moștenirea lăsată de cei care au știut să transforme dorul în vers și trăirea în melodie.
„Cântecul nu se îngroapă” a fost ideea care a străbătut întreaga slujbă – pentru că, dincolo de pierderea omului, rămâne glasul. Rămân înregistrările, rămân amintirile din spectacole, rămân horele și șezătorile unde vocea sa aduna oamenii laolaltă. Ghiță Blidar nu a fost doar un interpret de muzică populară, ci un păstrător de tradiție, un om care a purtat portul și graiul locului cu mândrie. Comunitatea l-a petrecut cu durere, dar și cu recunoștință pentru tot ce a dăruit.
Drum lin, printre îngeri, celui care a știut să cânte sufletul satului.
Născut în 1958, Ghiță Blidar a fost unul dintre interpreții reprezentativi ai folclorului codrenesc. A crescut cu dorul de cântec și a trăit pentru scenă. A participat la numeroase spectacole și festivaluri, a fost invitat în emisiuni locale și naționale și a realizat înregistrări de muzică populară și pricesne, contribuind la păstrarea tradițiilor din zonă. Pentru mulți, era o voce cunoscută și un chip asociat cu sărbătoarea satului.
Ultimii ani nu au fost blânzi. Problemele grave de sănătate l-au ținut departe de public, mai mult prin spitale decât pe scenă. Suferința i-a marcat finalul, dar nu i-a șters demnitatea. Cei apropiați îl descriu ca pe un om puternic, care a purtat boala cu discreție, așa cum și-a purtat și talentul – fără ostentație.
În 2025, când starea sa s-a agravat, comunitatea a reacționat. Un apel public pentru donare de sânge, lansat după internarea la Spitalul Județean Satu Mare, s-a răspândit rapid. Oameni simpli, prieteni, cunoscuți și admiratori au răspuns chemării, demonstrând că artistul era iubit dincolo de scenă.
Astăzi, în liniștea cimitirului din Balta Blondă, s-a închis un capitol din folclorul locului. Însă cântecul lui Ghiță Blidar rămâne. În casele oamenilor, în arhivele de înregistrări și în memoria celor care l-au ascultat, glasul său va continua să spună povestea satului și a dorului românesc.
