Ceremonia principală de Ziua Armatei are loc, la fel ca în fiecare an, la Carei, acolo unde militarii s-au pregătit și cu o expoziție de tehnică militară, spre bucuria celor mici. Alături de autoritățile județene, locale și sătmăreni au fost și președintele Senatului și fostul premier Nicolae Ciucă, alături de generali din Armata Română, prezenți la manifestările dedicate zilei de 25 Octombrie.
Militari din mai multe județe au fost prezenți pe platoul din Carei, în fața ansamblul monumental „Glorie Ostașului Român” pentru ceremoniile dedicate Zilei Armatei. Manifestările au început de la ora 16:00, iar mulți dintre sătmărenii prezenți au fost atrași în primul rând de expoziția de tehnică militară.
La fel ca în fiecare an, ceremonia a început cu trecerea în revistă a gărzii de onoare, după care a urmat serviciul religios în care au fost comemorați toți cei care s-au jertfit pentru România pe câmpurile de luptă.
Ceremonia religioasă a fost urmată de depunerea coroanelor de flori în memoria celor căzuți pe câmpurile de bătălie, atât din partea autorităților statului, cât și din partea partidelor politice.
În discursul său, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a vorbit despre importanța zilei de astăzi, dar și despre luptele date la Carei și Satu Mare. Ciucă a subliniat, în special în actualul context internațional, importanța înzestrăii armatei și a apartenenței României la NATO. Ciucă a dat exemplul războiului din Ucraina, dar și a atacurilor din Israel, ca amenințări la care țara noastră trebuie să facă față alături de partenerii din Uniunea Europeană și Alianța Nord Atlantică.
Un moment emoționant a fost sosirea la Carei a "Ștafetei Veteranilor Invictus", inițiativă care a ajuns deja la cea de-a zecea ediție. Purtătorii celor trei ștafete, din care cea roșie a ajuns ieri la Satu Mare și a fost predată echipajului sătmărean în fața Monumentului Ostașului Român, s-au reunit la Carei.
Spectatorii au sta liniștiți până la finalul manifestărilor de pe platou, pentru ca apoi să se poată bucura de defilarea soldaților, mai ales cei mici aplaudând fiecare detașament în parte. Senzația zilei, la fel ca la Satu Mare, a fost survolul elicopterelor, admirate nu doar de copii, ci și de adulții care au încercat să le facă poze.
Comandantul Armatei a 4-a generalul Gheorghe Avramescu a fost cel care a eliberat ultima palmă de pământ românească de sub ocupația trupelor horthyste. Generalul Avramescu a dorit să-i facă un cadou Regelui Mihai care pe 25 octombrie 1944 împlinea 23 de ani. Astfel, generalul a condus bătălia de la Carei și eliberarea deplină pe data de 25 octombrie. În eliberarea Careiului au participat patru divizii ale Corpului 6 Armată. În seara zilei de 24 octombrie 1944 soldații Diviziei 9 Infanterie au intrat în Carei unde au purtat lupte de stradă, localitatea fiind eliberată în dimineața zilei de 25 octombrie 1944. Eliberarea s-a obţinut prin lupta eroică a peste 500.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Nu mai puțin de 58.000 de militari au fost uciși, răniți sau luați prizonieri.
Pentru a marca restabilirea hotarelor țării, a fost comandat un monument la Carei, inaugurat în 1964, opera a sculptorului Vida Gheza și a arhitectului Anton Dâmboianu. Complexul monumental este realizat din piatră albă și are dimensiuni impresionante cu o deschiderea frontală de 18 m, adâncimea de 5 m și înălțimea de 12 m. Acest însemn comemorativ se compune din cinci elemente cu semnificații simbolice: un cap de țăran, care inspiră demnitate și statornicie (simbolul răscoalelor țărănești), o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc porțile maramureșene (“poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui ostaș care impresionează prin masivitatea și trăsăturile sale aspre și un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureșene (simbolul flăcării veșnice). Pe obelisc stă înscris moto-ul: “Glorie ostașilor armatei române, căzuți în luptele pentru eliberarea patriei”.
