Tribunalul Satu Mare a admis apelul formulat de un bărbat împotriva sentinței Judecătoriei Satu Mare, care dispusese emiterea unui ordin de protecție împotriva sa la cererea fostei soții. Instanța de apel a schimbat radical decizia de fond, respingând cererea de emitere a ordinului și considerând neîntemeiate acuzațiile de violență domestică formulate de reclamantă.
Conform informațiilor PresaSM, Judecătoria Satu Mare emisese la sfârșitul lunii aprilie un ordin de protecție valabil trei luni, prin care obliga bărbatul să păstreze o distanță de 50 de metri față de fosta soție și de locuința acesteia. Decizia fusese fundamentată pe un incident petrecut pe 23 aprilie, când cei doi s-ar fi confruntat verbal și fizic în incinta unui local fast-food din municipiul Satu Mare, administrat de reclamantă.
În fața instanței de fond, bărbatul admisese parțial faptele, exprimându-și acordul cu măsura solicitării ordinului de protecție, pe motiv că dorește să evite orice contact cu fosta soție. Cu toate acestea, în apel, acesta și-a reconsiderat poziția, susținând că întreaga altercație a fost provocată de reclamantă, care ar fi venit la locul său de muncă intenționat pentru a genera un scandal.
Apelantul a invocat starea de legitimă apărare, afirmând că agresiunea a fost inițiată de fosta soție, care a trântit casa de marcat de pământ, a adresat injurii și a încercat să-i obstrucționeze activitatea comercială. În sprijinul său, bărbatul a prezentat un certificat medico-legal care atestă leziuni ce necesită același număr de zile de îngrijiri medicale ca și cele suferite de reclamantă.
Tribunalul a considerat că nu s-a dovedit existența unei stări reale de pericol la adresa reclamantei și că evenimentele nu justifică intervenția autorităților prin emiterea unei măsuri restrictive de tipul ordinului de protecție. Instanța a reținut și faptul că conflictul nu s-a produs într-un cadru familial, ci în contextul unui diferend comercial și personal între foștii soți, la doar câteva zile după pronunțarea divorțului.
Decizia Tribunalului Satu Mare este definitivă și marchează o răsturnare completă de situație în acest dosar, în care, în primă instanță, fuseseră recunoscute elemente de violență domestică.
Cazul readuce în atenție dificultățile pe care instanțele le întâmpină în evaluarea situațiilor tensionate apărute între foști parteneri, în special atunci când acuzațiile se sprijină pe interpretări diferite ale acelorași fapte și când pozițiile părților evoluează pe parcursul procesului.
Marți, 20 mai 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat următorul drept la replică privind articolul „Justiție alba-neagra la Satu Mare. Judecătoria ține cu soția, Tribunalul ține cu soțul”, în care sunt prezentate deciziile a două instanțe din municipiul Satu Mare într-o cauză civilă:
Justiția nu „ține” cu una dintre părți. Afirmațiile de tipul „Judecătoria ține cu soția, Tribunalul ține cu soțul” induc ideea eronată că instanțele de judecată ar acționa partizan, în funcție de preferințe sau interese, ceea ce contravine principiilor fundamentale ale statului de drept și afectează în mod direct încrederea publicului în actul de justiție.
Aprecierea probelor este esența judecății. Fiecare instanță soluționează cauza în limitele competenței sale și în funcție de probele administrate, de argumentele prezentate de părți și de cadrul legal aplicabil. Este firesc ca în sistemul judiciar, în baza principiului dublului grad de jurisdicție, soluțiile să poată fi schimbate în calea de atac, ca expresie a unei analize independente și suverane a instanței superioare.
Independența judecătorului este garantată prin lege. Niciun judecător nu poate fi influențat în luarea unei hotărâri, iar atribuirea unei intenții de a „ține cu cineva” este gravă și nefondată, în lipsa unor dovezi obiective. Atribuirea unor motivații subiective instanțelor, fără argumente factuale și juridice, constituie o formă de dezinformare.
Titlul articolului și unele formulări contribuie la crearea unei imagini distorsionate a actului de justiție, folosind expresii cu tentă ironică („alba-neagră”), în lipsa unei analize riguroase a conținutului hotărârilor judecătorești. Acestea nu aduc un beneficiu real dezbaterii publice, ci, dimpotrivă, pot genera confuzie și neîncredere în rândul justițiabililor.
În concluzie, soluțiile diferite nu reflectă o lipsă de coerență sau vreo preferință personală, ci rezultatul firesc al unui proces de deliberare independentă. Etichetările făcute doar cu scopul de a atrage atenția cititorului nu reflectă complexitatea actului de justiție și riscă să alimenteze percepții eronate despre funcționarea instanțelor judecătorești.
FOTO: Arhivă/Scop ilustrativ
