Polițistă către conducerea Poliției și MAI: ”Cine morții voștri sunteți, să vă bateți joc de noi?”

Andrada Voicu este o polițistă care are mai multă coloană vertebrală decât ”bravii” bărbați cu steluțe pe umeri din Poliția Română! Originară din Pașcani, tânăra a postat pe Facebook un nou mesaj în versuri, în care critică sistemul: „Ne-aţi mâncat pe dinăuntru/Şi ne-aţi pus în inimi smoală/ Aţi venit aici cu gândul/Să vă transformaţi în boală”. Poliţista fusese implicată anul trecut într-un accident cu o maşină de serviciu şi a scris că tatăl ei a murit după ce a auzit de accident. La acea dată a spus că mașinile MAI sunt ”mașinile morții”. Aceasta a reacționat fără frică și în momentul în care a fost atenționată de către un internaut că ar putea fi sancționată și demisă din Poliție.

”Dacă faceți parte din acest sistem și spuneți asta, îmi pare rău. Înseamnă ca faceți parte din grupul celor care tac și-nghit de frică. Chiar și așa dacă ar fi, pentru mine va exista viață după poliție. Cât despre singurătate... Nu mă deranjează singurătatea. Decât înconjurată de șerpi, mai bine singură”, a spus Andrada Voicu pe pagina sa de Facebook.

Redăm mai jos, integral, poezia curajoasei polițiste: Atârnăm de-un fir de ață. #rezistăm, dar ce folos, Când suntem mințiți pe față Și toate-s cu susu-n jos? Și murim de frig și sete Și ne trec prin corp fiori Când ni se citesc pamflete Cu și despre infractori. Plângem și ne cerem dreptul De-a trăi civilizat, Însă nu-i emis decretul- Cică trebuie semnat. Cine morții voștri sunteți, Să vă bateți joc de noi? Și de ce tot voi vă plângeți Când vă batem cu noroi? Voi nu meritați nici țara Și nici apa ce o beți Colcăiți de haimanale Și corupți cu epoleți! Colcăiți de-atâta fală Și ieșiți pe post trumfași, Când de fapt, băgăm de seamă, Sunteți "decât" proști și lași. Ne-ați furat dreptul la viață! Cine dracu' sunteți voi, Să ne râdeți nouă-n față, Și să ne huliți pe noi? Ia stați jos și luați aminte: România nu-i a voastră! Profitați de bunătatea Și de neputința noastră Ne-ați mâncat pe dinăuntru Și ne-ați pus în inimi smoală, Ați venit aici cu gândul Să vă transformați în boală. Ați și reușit, pesemne, Să îmbolnăviți poporul Însă azi, poporul geme Când își vede tricolorul. Doar atât ne mai rămâne: Să ne luăm în piept cu boala Hai, deșteaptă-te, române, Că ne fură ăștia țara!