România își mută rapid economia și viața de zi cu zi în online, de la banking și cumpărături până la servicii publice și automatizări AI. În paralel, fraudele digitale devin mai sofisticate, iar atacurile care imită bănci, firme de curierat sau platforme populare cresc constant. DNSC a avertizat recent că multe scam-uri moderne sunt atât de bine construite încât utilizatorii obișnuiți aproape nu le mai pot diferenția de comunicările reale.
Digitalizarea accelerată schimbă complet comportamentul online al românilor
Românii folosesc tot mai multe servicii digitale pentru activități zilnice precum banking, cumpărături online și servicii publice digitale. Platforme precum Revolut, ING Home’Bank, eMAG, Glovo sau Ghiseul.ro au devenit parte din rutina digitală pentru milioane de utilizatori.
Tot mai multe persoane își petrec mare parte din zi conectate la aplicații, platforme cloud și servicii bazate pe conturi personale și plăți online. În paralel, companiile adoptă rapid AI, automatizări și soluții SaaS pentru comunicare, contabilitate, marketing și relația cu clienții, fără să investească întotdeauna suficient în securitate digitală.
Internetul nu mai este folosit doar pentru comunicare sau social media. Românii îl folosesc pentru gaming online pe Steam, seriale pe Netflix, muzică pe Spotify, și comenzi prin Tazz. Creșterea platformelor de divertisment digital a dus și la popularizarea unor categorii precum jocuri pacanele online, integrate tot mai des în aplicații mobile și platforme interactive.
Această dependență tot mai mare de ecosistemele online creează mai multe puncte vulnerabile pentru atacatori. Pe măsură ce utilizatorii își conectează datele personale, cardurile și identitatea digitală la zeci de platforme diferite, fraudele online devin mai profitabile și mai greu de detectat.
Mesajele false de la bănci au devenit extrem de credibile
Una dintre cele mai răspândite fraude din România implică SMS-uri și emailuri care par trimise de bănci reale.
Utilizatorii primesc notificări despre:
● tranzacții suspecte
● carduri blocate
● verificări urgente
● actualizări de securitate
● probleme de autentificare
În trecut, astfel de mesaje conțineau greșeli evidente. Acum, multe sunt scrise impecabil în limba română și folosesc logo-uri, culori și formulări aproape identice cu cele oficiale.
Mai grav, infractorii folosesc tehnici de spoofing pentru a face mesajele să apară în aceeași conversație cu SMS-urile legitime primite anterior de la bancă. Pentru utilizator, diferența devine aproape invizibilă.
În 2025, mai multe bănci din România au publicat avertismente privind tentative de fraudă care direcționau utilizatorii către copii aproape perfecte ale paginilor oficiale de internet banking.
Scopul este simplu: furtul credențialelor și acces la conturile bancare.
OLX și Facebook Marketplace au devenit teren ideal pentru fraude
Fraudele din marketplace-uri cresc constant în România. OLX rămâne una dintre principalele ținte.
Schema este cunoscută, dar continuă să funcționeze:
● un „cumpărător” contactează vânzătorul
● trimite un link fals pentru „livrare”
● victima introduce datele cardului
● banii dispar aproape instant
Mulți români încă presupun că platforma verifică automat toate conversațiile și utilizatorii. În realitate, atacatorii exploatează viteza și neatenția oamenilor.
Facebook Marketplace a devenit și el o zonă extrem de activă pentru escroci. Produse inexistente, telefoane false, mașini fantomă și conturi compromise circulă zilnic pe platformă.
Unele rețele folosesc chiar profiluri reale furate pentru a crea senzația de legitimitate.
Inteligența artificială schimbă complet frauda online
AI-ul nu mai este folosit doar de companii. Infractorii îl folosesc deja agresiv.
Instrumentele moderne permit:
● generarea automată de emailuri de phishing
● traduceri naturale în limba română
● creare de site-uri false în câteva minute
● imitarea conversațiilor reale
● clonarea vocilor
● generarea de imagini și videoclipuri false
Deepfake-urile devin o problemă reală.
În alte țări europene au apărut deja cazuri în care angajați au transferat bani după apeluri telefonice realizate cu voci clonate AI. Experții români avertizează că astfel de metode vor apărea inevitabil și local.
Problema este că oamenii încă au tendința să creadă ce văd sau aud online. AI-ul începe să exploateze exact acest reflex.
Magazinele online false profită de consumatorii români
Creșterea e-commerce-ului a dus și la explozia magazinelor online frauduloase.
Aceste site-uri apar mai ales în perioade precum:
● Black Friday
● sărbători
● reduceri sezoniere
● lansări virale de produse
Multe folosesc reclame sponsorizate pe Facebook, Instagram sau TikTok. Unele copiază inclusiv designul magazinelor reale românești.
Victimele descoperă problema abia după:
● livrarea unor produse contrafăcute
● lipsa completă a comenzilor
● furtul datelor bancare
Tactica principală rămâne aceeași: presiunea psihologică.
Cronometre false, „ultimele produse disponibile” și reduceri absurde împing utilizatorii să reacționeze rapid, fără verificări.
Telegram și TikTok devin centre pentru fraude moderne
Fraudele online nu mai circulă doar prin email.
Telegram, TikTok și WhatsApp au devenit canale importante pentru:
● scam-uri crypto
● investiții false
● joburi fictive
● giveaway-uri frauduloase
● scheme piramidale
● phishing
Pe TikTok apar constant livestream-uri care promovează „investiții garantate” sau platforme necunoscute de trading. Unele folosesc videoclipuri AI și testimoniale false generate automat.
Telegram este și mai problematic. Multe grupuri funcționează aproape fără moderare, iar rețelele de fraudă se organizează rapid acolo. Experții în securitate observă o tendință clară: criminalitatea online devine mai profesională și mai automatizată.
Companiile mici din România rămân vulnerabile
Marile corporații investesc milioane în securitate. IMM-urile românești, de multe ori, nu investesc aproape nimic.
Multe firme încă folosesc:
● parole simple
● conturi comune
● software neactualizat
● sisteme fără backup
● angajați fără training
Atacatorii știu asta.
În ultimii ani au crescut atacurile ransomware împotriva companiilor mici și medii. Unele firme își pierd accesul la:
● facturi
● baze de date
● documente interne
● sisteme operaționale
Chiar și câteva zile de blocaj pot crea pierderi majore. În multe cazuri, problema nu este tehnologia, ci lipsa culturii de securitate digitală.
FOTO: Pixabay
