Se schimbă buletinele. Cum vor arăta noile cărți de identitate

UE introduce măsuri de securitate mai stricte pentru cărțile de identitate. Pe lângă schimbarea formatului și zona de citire optică, acestea vor conține și două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Reprezentanții președinției române a Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori securitatea cărților de identitate ale cetățenilor UE.

"Noile norme propuse vor îmbunătăți securitatea acestor documente, spun autoritățile, prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informațiile conținute, cât și pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit. Noile buletine ar trebui să fie mai eficiente în lupta împotriva furtului de identitate", se mai arată în comunicatul Parlamentului European.

Cum vor arăta noile buletine

Cărțile de identitate vor trebui produse în format uniform de card de credit (ID-1), să includă o zonă de citire optică și să respecte standardele minime de securitate stabilite de OACI (Organizația Aviației Civile Internaționale). Acestea vor trebui, de asemenea, să includă o fotografie și două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Cărțile de identitate vor indica codul de țară al statului membru emitent, în interiorul unui steag al UE.

Perioada de valabilitate

Cărțile de identitate vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani și o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani.

"Statele membre pot elibera cărți de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărți de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani," se mai precizează în acordul informal.

Ce spune ministerul de Interne

MAI spune că are deja în lucru un proiect prin care legislația națională să fie adaptată la cea europeană. Buletinele ar urma să fie nu doar mai sigure, ci și să faciliteze accesul la sistemele informatice ale instituțiilor publice.

"Ministerul Afacerilor Interne are deja un proiect prin care să adapteze legislația națională la cerințele europene. În noile cărți de identitate ale cetățenilor români vor fi introduse elemente de siguranță în plus față de cele actuale în scopul de a facilita călătoria în afara țării, dar și pentru a facilita accesul la anumite sisteme informatice ale unor instituții publice," spune ministerul de Interne într-un comunicat.

Noile cărți, după doi ani de zile

Mandatul de negociere prevede că noile norme vor intra în vigoare la 2 ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii. În general, cărțile de identitate existente care nu îndeplinesc cerințele nu vor mai fi valabile la 10 ani de la data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărțile de identitate eliberate cetățenilor cu vârsta de peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiția ca acestea să îndeplinească standardele de securitate și să aibă o zona de citire optică.

Ce se întâmplă cu protecția datelor

Autoritățile spun că propunerile includ și garanții mai solide pentru cetățeni în ceea ce privește protecția datelor. Principala problemă este cea legată de piratarea cip-ului sau accesarea acestuia fără permisiunea deținătorului.

"Noile norme propuse includ garanții solide privind protecția datelor, pentru a asigura faptul că informațiile colectate nu ajung la persoanele nepotrivite. Mai exact, autoritățile naționale vor trebui să asigure securitatea cipului fără contact și a datelor stocate în acesta, astfel încât cipul să nu poată fi piratat sau accesat fără permisiune," se mai arată în comunicatul de presă.

În plus, noile norme se referă doar la securitatea informațiilor care vor fi stocate în cărțile de identitate. Acestea nu constituie temei juridic pentru crearea unei noi baze de date la nivel național sau la nivelul UE, aceasta fiind o chestiune care ține de legislația națională, care trebuie să fie în deplină conformitate cu normele privind protecția datelor. Acordul informal urmează acum să fie transmis reprezentanților permanenți la UE, spre confirmare în numele Consiliului.