Tradiția este sfântă în Țara Oașului. Alături de Țara Codrului, Țara Oașului se poate lăuda ca fiind o păstrătoare perfectă a tezaurului imaterial românesc: tradițiile seculare. Și pentru a le etala cât mai bine, Asociația socio-culturală „Țara Oașului” a recreat duminică un eveniment major din viața omului, cu semnificații profunde în lumea satului oșenesc: nunta.
Totul a început la biserică
Cum viața oșeanului, la fel ca a oricărui român, gravitează în jurul bisericii, totul a început la Biserica Ortodoxă ”Nașterea Maicii Domnului” din Negrești, cu o slujbă oficiată tocmai de către protopopul de Oaș, Mihai Feher. Biserica a fost arhiplină de localnici, de toate vârstele, îmbrăcați în portul popular oșenesc. Pentru a sărbători împreună cu oșenii, nu au lipsit nici reprezentanții Țării Codrului, printre care deputatul Octavian Petric, alături de primarul comunei Medieșu Aurit, Radu Iancu, și primarul comunei Odoreu, Dumitru Pop.
[gallery columns="2" size="full" ids="21980,21979,21981,21982"]
Au fost prezenți și reprezentanții comunităților de moți din județul Satu Mare, în frunte cu Mircea Dobra, președintele Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu”, care a venit însoțit de un grup de moațe, îmbrăcate în portul popular caracteristic Țării Moților.
[gallery columns="2" size="full" ids="22005,22004,22003,22002"]
La loc de cinste au stat și prefectul Darius Filip, dar și omul de afaceri Vasile Lucuț și chestorul Vasile Ciocan, iar oficiile de gazdă le-a făcut primarul orașului Negrești-Oaș, Aurelia Fedorca, alături de Teodor Lohan, vicepreședinte al Asociației socio-culturale „Țara Oașului”.
[gallery size="full" columns="2" ids="21989,21988,21987,21986,21985,21984,21983,21981"]
După slujba religioasă a urmat petrecerea
Și unde se putea mai bine pune în scenă dacă nu în atmosfera plină de istorie locală a Muzeului în aer liber al Țării Oașului, acolo unde au fost surprinse câteva secvențe din ritualul nupțial: împletitul miresei, cusutul steagului, roata feciorilor, danțul miresei, danțul colacilor, ospățul miresei, prin toate acestea redându-se cât mai fidel imaginea autentică a nunții oșenești, păstrată de veacuri în conștiința colectivă. Atmosfera a fost întreținută de ceterași, danț și bucate alese pentru toți invitații.
[gallery columns="2" size="full" ids="22001,22000,21999,21998,21997,21996,21992,21993,21991,21994,21995,21990"]
Un plus de autentic a fost dat de majoritatea participanților care au sosit îmbrăcați cu straie tradiționale locale. Au participat la nunta oșenească gospodari din satele Țării Oașului, susținători ai tradiției din orașul Negrești-Oaș, invitați din Maramureșul istoric (Asociația Bogdan-Vodă) și din zona Codru (Asociația Codrenilor), trimiși ai Asociației „Țara Moților”, oameni ai bisericii din Țara Oașului.
Nunta oșenească, un tezaur imaterial
Păstrători ai unor valori etno-culturale autentice, oșenii au reușit să transmită din generație în generație ceea ce are mai de preț un popor: limba, portul și datinile strămoșești. Țara Oașului a devenit celebră prin portul popular, prin arta, muzica și dansul specific oșenesc, care se desfășoară privirilor în special cu ocazia unor evenimente deosebite: nunți, hore, șezători, sâmbre, lăutul torturilor și alte sărbători.
Nunta oșenească reprezintă una dintre cele mai spectaculoase elemente ale culturii populare din nord-vestul Transilvaniei. Pregătit din timp de tineri și de părinți, acest moment este polivalent, având implicații în viața socială a comunității, în sistemul de moștenire a averii, în viața economică a familiilor în cauză. Nunta constituie, în primul rând, un rit de trecere, fapt ce presupune efectuarea unor gesturi și acte rituale bine stabilite prin tradiție.
[video_youtube id=""]
