Veste proastă pentru fugarii care vor să scape de închisorile din țară. Curtea European de Justiție a dat o decizie în favoarea României. O autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat, arată hotărârea CJUE. Măsura afectează peste 4.000 de persoane care, potrivit Poliției Române, se sustrag executării pedepselor, printre ele și câteva nume celebre.
Curtea Europeană de Justiție a decis în favoarea României. Fosta ministră a Justiției Alina Gorghiu a explicat că hotărârea CJUE înseamnă că „fugarii nu mai pot profita de interpretări diferite ale legislației” și „România își păstrează dreptul de a executa pedepsele proprii, fără ca alt stat să le modifice după bunul plac”.
Iar măsura se va aplica și retroactiv, iar asta înseamă că și fugari celebrii ar putea să fie readuși în țară pentru executarea pedepselor în închisorile de la noi.
De exemplu Sorin Oprescu, Alina Bica, Daniel Dragomir sau Dragoș Săvulescu, care sunt în Italia și Gercia, țări în care instanțele au stabilit ca aceștia să execute pedepsele cu închisoarea emise de țara noastră cu suspendare. Tot pe lista fugarilor celebrii cu condamnări în țară se numără și Mario Iorgulescu și Paul de România.
De la ce caz a pornit totul
În decizia pronunțară joi, Curtea de Justiție a UE arată că mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul Uniunii Europene, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află și predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată.
Curtea de Apel București a decis să sesizeze CJUE într-un dosar mai puțin cunoscut, în care un bărbat a fost condamnat definitiv, în 10 noiembrie 2020, la 4 ani și 2 luni de închisoare pentru înșelăciune. Pentru că s-a sustras executării pedepsei, în 25 noiembrie 2020 pe numele său a fost emis un mandat de arestare preventivă. A fost prins în Italia și arestat în 29 decembrie 2020. Cu toate acestea, autoritățile judiciare italiene au refuzat extrădarea sa în România.
„În schimb, aceste autorități decid să recunoască hotărârea de condamnare pronunțată de Curtea de Apel București și să preia executarea pedepsei în Italia. Ele consideră astfel că acest lucru ar crește șansele de reinserție socială a persoanei în cauză, care locuia legal și efectiv în Italia. În plus, autoritățile judiciare italiene scad din durata inițială a pedepsei perioadele de detenție deja efectuate în Italia și plasează persoana condamnată în arest la domiciliu, cu suspendare concomitentă. La rândul lor, autoritățile judiciare române se opun atât recunoașterii hotărârii de condamnare, cât și executării acesteia în Italia. Ele susțin că mandatul european de arestare emis împotriva cetățeanului român este în continuare în vigoare. În consecință, potrivit autorităților române, persoana trebuie să fie predată, iar pedeapsa sa nu trebuie să fie executată în Italia, ci în România”, explică CJUE acest caz.
În aceste condiții, Curtea de Apel București a solicitat curții europene să clarifice cum trebuie interpretate deciziile Consiliului Justiției și Afaceri Interne (JAI) atunci când un stat refuză să preda o persoană care are mandat european de arestare pentru executarea unei pedepse.
Ce a decis CJUE
În hotărârea pronunțată joi, Curtea de Justiție a UE amintește că mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul Uniunii, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află și predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată.
„În acest domeniu, principiile încrederii și recunoașterii reciproce constituie bazele cooperării judiciare în materie penală și consacră o regulă importantă: statele membre sunt obligate să execute orice mandat european de arestare. Neexecutarea unui asemenea mandat nu poate, așadar, să aibă loc decât în mod excepțional”, arată CJUE.
În decizia de joi, Curtea de Justiție a UE explică motivele pentru care neexecutarea unui mandat european de arestare, în scopul executării pedepsei în statul în care persoana vizată de acesta își are reședința, nu este valabilă decât dacă autoritatea judiciară de executare respectă condițiile și procedura legate de recunoașterea hotărârii de condamnare și de preluarea executării pedepsei menționate, prevăzute de o altă reglementare a Uniunii.
Deci, practic, dacă țara noastră nu își dă consimțământul, atunci statele membre ale UE trebuie să trimită fugarii înapoi în țară.
Nu e singura veste proastă pentru fugari. În luna martie a acestui an, a intrat în vigoare „Legea fugarilor”, care prevede o pedeapsă suplimentară de până la trei ani de închisoare în cazul celor care se sustrag executării pedepselor. Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat-o la Curtea Constituțională, invocând încălcări ale dreptului la un proces echitabil și ale libertății individuale.
CCR în schimb a respins sesizarea ICCJ și a stabilit că actul normativ este constituțional.
