Au trecut 135 de ani de când Congresul Internaționalei Socialiste a decretat 1 mai “ziua internațională a muncitorilor”. La noi în țară, Ziua Muncii a început să fie sărbătorită în 1890 când, atât sub Carol I, cât și sub regele Ferdinand, istoricii spun că activitățile constau mai mult în sărbători câmpenești. Instaurarea comunismului a însemnat și transformarea sărbătorii, cu parade, defilări și ode închinate conducătorilor partidului unic. După Revoluție, ziua de 1 Mai a redevenit o sărbătoare câmpenească, celebrată cu excursii în aer liber, dar mai ales mici, grătar și bere.
În fotografia de mai jos este o secvență cu o defilare de 1 mai, din municipiul Satu Mare (anul 1961).
În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești.
Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
La noi în țară, la fel ca în toate fostele state comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice.
1 Mai Muncitoresc: cântece patriotice, defilări și multă propagandă
"Muncitorii au pornit
Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!
Şi ei azi sărbătoresc
Unu Mai muncitoresc"
Sunt probabil versuri pe care mulți dintre sătmăreni și le mai aduc aminte. 1 Mai Muncitoresc a fost printre cele mai populare cântece patriotice.
Pe stadioane, pe străzi și în parcuri, muncitori, țărani, intelectuali sau elevi, toți erau scoși din case în numele partidului unic și a lui Nicolae Ceaușescu pentru a sărbători, în sincron, Ziua Internațională de Muncii. Defilările propagandistice erau dublate de emisiuni speciale la televiziunea publică, unde imaginile și cântecele patriotice serveau aceleași scopuri: premărirea partidului și a conducătorului preaiubit.
Pancarte erau fluturate de cei care participau la procesiunile grandioase, multe cu chipul lui Ceaușescu. Muncitorii anunțau depășirea cotelor de producție, în timp ce țăranii reclamau producții record în agricultură.
Epoca de aur a mai pierdut din lustru după anii, dar muncitorii primeau în continuare zile libere, iar pe măsură ce sistemul politic se eroda, fără a mai fi nevoiți să stea pe străzi și în soare, românii și-au reluat obiceiul de a sărbători 1 Mai la iarbă verde, chiar dacă în continuare din radio urlau cântecele patriotice închinate partidului.
Peste câteva luni, de 23 august, oamenii erau din nou chemați la defilare. La fel ca de 1 Mai, ieșitul pe stradă era obligatoriu.
Protipendada sărbătorea și ea, la Snagov, prin mese pline cu fast, pe litoral sau prin vizite bine organizate care ajungeau să paralizeze orașele în care muncitorii erau obligați să se bucure în sincron de realizările regimului comunist.
Partidele, promotoarele chefurilor de 1 Mai
Politica a ieșit cu greu din sărbătoare de 1 Mai. Chiar și după căderea regimului comunist, partidele politice au continuat "tradiția" de a simplica în organizarea unor sărbători câmpenești. Cetățenii erau invitați la mici și iarbă verde, iar acțiunile au căpătat o intensitate aparte în anii electorali, atunci când împărțitul de grătare venea la pachet cu spectacole folclorice, muzică lăutărească și invitați de seamă din conducerile naționale ale partidului.
În schimb, pentru cei mai mulți români, 1 Mai a devenit sinonim cu deschiderea sezonului estival. Este ziua în care se deschid majoritatea ștrandurilor, iar rutele spre principalele stațiuni turistice de la mare sau de la munte devin infernal de aglomerate. Locuitorii din orașe, care nu se pot bucura de o mini-vacanță, caută zonele de agrement cele mai apropiate. Chiar și cei care nu au planuri de a ieși la iarbă verde, nu pot lăsa să treacă 1 Mai fără a încinge grătarele din curte.
Comercianții știu asta, așa că, înainte de 1 Mai, rafturile sunt umplute cu caselor de mici, carne de porc, frigărui de toate felurile și cârnați. Iar ca preparatele să fie pentru toate gusturile, supermarket-urile s-au pregătit și pentru vegetarieni și vegani, cu carne vegetală și legume pentru grill.
Mai nou, cozi se fromează și la fast-food-urile care servesc mici, grătare și friărui în parcările supermarket-urilor. Parcă nu simți că e 1 Mai fără mici și fără bere.
Ziua liberă de 1 Mai înseamnă pentru mulți angajați și o ocazie bună de a profita din plin de minivacanță. Astfel, în ultimii ani de zile, potrivit agențiilor de turism, tot mai mulți români, inclusiv sătmăreni, caută oferte turistice de 1 Mai în străinătate. La mare căutare sunt destinațiile nu foarte îndepărate, în principal orașele turistice din Europa. Cu autocarul sau cu avionul, capitalele din țările vecine, dar și orașe de pe litoralul din Italia sau Franța, sunt printre destinațiile preferate pentru minivacanță.
