Duminică, comunitatea din Căpleni a fost în sărbătoare cu ocazia aniversării a 120 de ani de existenţă a fanfarei din comună. Fanfara gazdă şi fanfarele invitate au defilat de la biserica romano-catolică până la sala de sport.
“Este rezultatul unor eforturi incredibile şi a unei munci continue faptul că comuna Căpleni are o fanfară cu un trecut atât de important, care reprezintă cu cinste comuna oriunde în lume. Să fie la fel şi în următorii 120 de ani, să ducă departe în lume renumele comunităţii lor”, a declarat deputatul Nagy Szabolcs.
Prima atestare documentară a localităţii Căpleni datează din anul 1212, când aşezarea aparţinea domeniului neamului Kaplyon. Familiile nobiliare descendente: Károlyi, Vetési, Csomaközi şi Bagosi au posedat localitatea până spre sfârşitul secolului al XIV-lea, când Căpleniul a devenit proprietatea exclusivă a familiei Károlyi. Istoria localităţii este influenţată de cea a oraşului vecin, Carei.
Căpleniul a fost una dintre cele patru localităţi total depopulate, unde contele Károlyi a adus primii colonişti şvabi în anul 1712. Multe dintre familiile de colonişti s-au mutat în alte sate, unii s-au întors în locurile de baştină, neadaptându-se la noile condiţii de viaţă. În anul 1945, în urma deportării şvabilor în Uniunea Sovietică şi ulterior, din cauza emigrărilor masive, comunitatea germană din Căpleni s-a diminuat drastic.
Astfel, Căpleniul s-a remarcat ca fiind un centru al manufacturilor de împletire a nuielei. După desecarea mlaştinii însă, sursa cea mai importantă de venit a rămas agricultura. În sat nu există întreprinderi industriale, dar apropierea Careiului face ca numeroşi locuitori să fie angajaţi ai unităţilor industriale din acest municipiu. Singurele societăţi economice din Căpleni, şi acestea de mică amploare, au un profil comercial. Cel mai important reper turistic al localităţii este complexul monastic ctitorit de familia Károlyi. În prima fază era o mănăstire de familie aparţinând neamului Kaplony, întemeiat, potrivit tradiţiei locale, în anul 1080.
Prima menţiune a mănăstirii datează însă abia din anul 1268, iar în secolul al XV-lea este amintită în sursele scrise ca nefuncţională. Alexander Karolyi iniţiază reconstruirea ansamblului mănăstiresc în secolul al XVIII-lea, preluat de ordinul franciscan. Cutremurul din anul 1834 a afectat grav biserica şi clădirile anexe ale mănăstirii. Următoarea fază de reconstrucţie a avut la bază planurile renumitului arhitect Miklós Ybl. Biserica reconstruită între 1841–1848 a fost resfinţită cu hramul Sf. Anton.
Complexul arhitectonic include şi cripta familiei Károlyi, unde şi-au găsit locul de odihnă veşnică 36 membrii din familie. Dintre ei, probabil cel mai cunoscut este Alexander Károlyi, iniţiatorul tratativelor Păcii de la Satu Mare, una dintre personalităţile cele mai importante ale istoriei judeţului. În 1999, în partea dinspre Carei a localităţii a fost construită o nouă biserică romano-catolică, închinată Sf. Iosif. Biserica reformată, cu arhitectură modernă, a fost construită în 2004, iar mica biserică folosită până atunci a fost demolată în 2006. În sat mai există şi o biserică greco-catolică.
Căpleniul este locul de naştere al lui István Fényi (1919–2000), profesor, poet şi traducător, al cărui nume a fost preluat de şcoala din comună. La fel ca în celelalte localităţi şvăbeşti, fanfara din Căpleni are un rol important în păstrarea tradiţiilor zonei.
