Veri parcă tot mai lungi, temperaturi și umiditate tot mai ridicate și angajați tot mai expuși pericolului reprezentat de disconfortul termic. PresaSM a stat de vorbă cu doctorul Iulian Pfau Sălăgeanu, medic primar în medicina muncii, pentru a afla mai multe despre obligațiile angajatorilor în această perioadă, dar și despre riscurile la care sunt expuși angajații și cum anume putem evita situațiile de urgență, acum că județul nostru se află sub avertizări tot mai severe de vreme caniculară.
Medicul ne avertizează că nu toți angajații sunt impactați la fel de valurile de căldură, care astăzi au ajuns să dureze chiar și până în luna septembrie. Angajații care desfășoară activități afară, așa cum sunt cei din agricultură și construcții, dar și cei aflați în secțiile fabricilor, sunt printre cei mai expuși riscurilor.
"Valurile de căldură extremă au devenit un risc profesional tot mai frecvent în Europa, afectând sănătatea, siguranța și capacitatea de muncă a lucrătorilor, în special în perioada cuprinsă între lunile mai și septembrie. Temperaturile ridicate influențează direct productivitatea și pot pune în pericol viața angajaților care își desfășoară activitatea în domenii precum construcțiile, salubritatea, agricultura, transporturile, turnătoriile, industria cauciucului sau secțiile de călcat din industria confecțiilor", explică medicul Iulian Pfau Sălăgeanu.
Canicula la locul de muncă. La ce pericole suntem expuși
Iar expunerea prelungită la căldură poate avea efecte severe, avertizează specialistul. Având în vedere temperaturile resimțite, putem ajunge ușor la epuizare termică. Este important să recunoaștem semnele, astfel încât să venim în ajutorul colegilor sau angajaților în caz de nevoie.
„Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate provoca afecțiuni serioase, iar acestea trebuie recunoscute la timp pentru a se interveni rapid. Prima dintre ele este epuizarea termică. Pacientul poate prezenta o stare accentuată de slăbiciune, transpirație abundentă, sete intensă, dureri de cap, amețeli, greață și chiar crampe musculare", explică medicul Iulian Pfau Sălăgeanu.
O altă afecțiune la care sunte predispuși în această perioadă este hipertermia. Se poate ajunge chiar și la situații de leșin.
"O altă afecțiune este hipertermia, adică o creștere anormală a temperaturii corpului, de regulă peste 38–38,5 grade Celsius. Aceasta apare atunci când organismul nu mai reușește să își regleze temperatura internă în condiții de expunere excesivă la căldură. Simptomele includ piele uscată, fierbinte și înroșită, ritm cardiac accelerat, respirație rapidă, dureri de cap, amețeli, greață, confuzie și chiar leșin. Este important de reținut că hipertermia nu trebuie confundată cu febra, deoarece cele două au mecanisme diferite de producere", precizează cadrul medical.
Este foarte important, mai spune medicul, și să putem recunoașe semnele insolației și asta pentru că necesită intervenție de urgență.
”Cea mai gravă formă este șocul termic, cunoscut și sub denumirea de insolație. Vorbim despre o urgență medicală majoră, care poate pune viața în pericol. Semnele de alarmă sunt o temperatură corporală de peste 40 de grade Celsius, piele fierbinte, roșie și uscată, confuzie sau dezorientare, puls accelerat și pierderea stării de conștiență. Într-o astfel de situație, este esențial ca persoana afectată să primească asistență medicală de urgență,” ne-a explicat medicul Iulian Pfau Sălăgeanu.
Cum acordăm primul ajutor
Este foarte important, spune medicul, și să știm cum anume putem ajuta persoanele aflate în dificultate din cauza caniculei. Mutarea în loc umbrit, stropirea cu apă, oferirea de lichide, toate pot veni în sprijinul unei recuperări mai rapide.
„Dacă observăm că o persoană prezintă simptome cauzate de expunerea la temperaturi extreme, primul pas este să o mutăm într-un loc umbrit sau răcoros. Apoi, este recomandat să fie așezată cu picioarele ușor ridicate, iar dacă este conștientă și poate înghiți fără dificultate, să i se ofere lichide. Totodată, aplicarea unor comprese reci pe corp poate contribui la scăderea temperaturii.
În cazul în care vorbim despre un șoc termic, situația este una de urgență și trebuie apelat imediat serviciul 112. Până la sosirea echipajului medical, este important să îndepărtăm hainele inutile și să stropim persoana cu apă la temperatura camerei. De asemenea, putem aplica comprese reci sau pungi cu gheață învelite într-un prosop în zona gâtului, a axilelor și a zonei inghinale și să ventilăm cât mai bine aerul din jurul victimei pentru a accelera răcirea organismului,” ne-a explicat medicul Iulian Pfau Sălăgeanu.
O atenție specială, avertizează doctorul, trebuie acordată persoanelor cu afecțiuni cronice. Persoanele care suferă hipertensiune arterială, diabet zaharat, boli cardiovasculare, dar și alte afecțiuni cronice trebuie să urmeze cu strictețe tratamentul recomandat de medic, deoarece aceste boli se pot agrava rapid în condiții de expunere la temperaturi extreme.
Care sunt obligațiile angajatorilor
În România, cadrul legal aplicabil este reprezentat de Ordonanța de Urgență nr. 99/2000, care stabilește obligațiile angajatorilor în perioadele în care se înregistrează temperaturi exterioare de peste 37°C sau când Indicele Temperatură-Umezeală (ITU) depășește valoarea de 80.
Pentru prevenirea efectelor negative ale expunerii la temperaturi extreme, angajatorii au obligația de a adopta măsuri tehnice, organizatorice și de protecție a sănătății lucrătorilor.
1. Măsuri tehnice și organizatorice
Reducerea intensității și ritmului efortului fizic;
Alternarea perioadelor de muncă cu perioade de repaus;
Organizarea programului de lucru în intervalele cele mai favorabile ale zilei (de exemplu, dimineața devreme);
Asigurarea ventilației corespunzătoare la locul de muncă.
2. Măsuri pentru protecția sănătății
Asigurarea unei cantități de 2–4 litri de apă minerală adecvată pentru fiecare angajat și schimb de lucru;
Furnizarea echipamentului individual de protecție adecvat;
Asigurarea accesului la spații umbrite sau climatizate;
Posibilitatea efectuării dușurilor la finalul programului de lucru.
În situația în care implementarea tuturor măsurilor nu este posibilă, angajatorul, împreună cu sindicatul sau reprezentanții salariaților, poate conveni asupra unor soluții alternative, precum reducerea duratei zilei de lucru sau eșalonarea programului.
Și nu doar angajatorii au obligații. Prevenirea efectelor temperaturilor extreme este o responsabilitate comună. Angajații trebuie să respecte măsurile de prevenție stabilite de angajator și să acorde o atenție deosebită stării proprii de sănătate.
”Protejarea sănătății lucrătorilor în perioadele cu temperaturi extreme reprezintă o obligație legală și morală pentru angajatori. Aplicarea măsurilor de prevenție, recunoașterea timpurie a simptomelor și acordarea promptă a primului ajutor pot preveni accidente grave și pot salva vieți. Prin colaborarea dintre angajatori și angajați se poate asigura un mediu de lucru sigur și sănătos chiar și în condiții climatice dificile", a mai explicat dr. Iulian Pfau Sălăgeanu, medic primar în medicina muncii.
