O mămică din Satu Mare și-a povestit experiența pe care a avut-o internată fiind cu fetița în vârstă de patru anișori pe secția de Terapie Intensivă a Spitalului Județean Satu Mare. Cea mică a ajuns la spital chiar înainte de Crăciun, iar mama a ținut să mulțumească medicilor, asistentelor și infirmierelor care au avut grijă nu doar de micuță, ci și de ea, în această perioadă dificilă prin care au trecut.

Redăm mesajul transmis de mămica din Satu Mare – via PresaSM – așa cum a povestit ea experiențele prin care a trecut pe secția de Terapie Intensivă a Spitalului Județean Satu Mare.

“E marți, 19 decembrie iar secția de care am auzit atâtea lucruri urâte, devine noul nostru “cămin” pentru următoarele zile. Să fii departe de ai tăi în perioada Crăciunului e dureros, dar să Îți vezi copilul depinzând de fiecare fărâmă de oxigen, e sfâșietor. Ajungi să nu mai fugi după cadouri, ci sa urmărești fiecare licărire de speranță. În această secție, am văzut cum minunile se săvârșesc prin aripi de îngeri…în halat. Mulțumesc dragă asistentă pentru halatul călduros oferit de pe umerii tăi in dimineața răcoroasă de pe holul din fața CT-ului; Îți mulțumesc pentru umerii calzi pe care am plâns atât de mult, Claudia- psih. Ildiko,mulțumesc pentru elasticul de păr dat din părul tau fără să stai pe gânduri, știind câtă nevoie am de el. Mulțumesc pentru turta dulce, fursecuri si pentru grijă Bogdan – asistent. Fiecare gest, indiferent cât de banal vi s-ar părea, a fost notat pe paginile sufletului meu.

Mulțumesc pentru răbdarea si bunătatea cu care mi-ați explicat tot ce se întâmplă, tot ce se dorește dar și la ce ne putem aștepta, d-le Dr Bogdan Arpășteuan! Mulțumesc întregii echipe de pe sectia Terapie Intensiva Satu  Mare. Ati dat dovada de devotament,dăruire, de profesionalism. Începând cu medicii, asistentele, infirmierele, ne-ati acordat atenție si implicare!

Voi nu sunteți oameni, sunteți balsam de pus pe rana. Mulțumesc pentru fiecare zâmbet împărtășit când monitorul era generos cu noi, pentru că mi-ați înțeles bucuria strigată pe coridoare când saturația era incredibilă si pentru fiecare urlet de durere când simțeam că sunt neputincioasă în fața bolii. Dragi părinți, aveți grija de puii voștri, iar când nu mai puteți, predați-i cu încredere in brațele acestor îngeri păzitori in halate!

Mă înclin, Semnat: Ilinca (4 ani) și MAMA!”