Guvernul României a publicat un amplu raport privind starea administrațiilor locale și dezvoltarea teritorială a țării. Concluziile documentului sunt cel puțin alarmante. Analiza arată că țara este în continuare afectată de mari disparități, cu unele zone dezvoltate, iar altele, mult mai extinse, afectate de sărăcie. Iar ultimele dintre acestea se confruntă și cu o infrastructură precară și incapacitate administrativă.
Indicele de sărăcie generală la nivelul localităților din țară reflectă proporția populației care trăiește în condiții de sărăcie multidimensională, în funcție de accesul la venituri. Dar nu este vorba doar despre bani, ci și despre condițiile de trai și oportunități economice la care au acces locuitorii unităților administrativ-teritoriale.
Datele folosite pentru calcularea acestui indicator provin de la Ministerul Muncii, INS, Ministerul de Finanțe și Ministerul Dezvoltării. Distribuția spațială a sărăciei confirmă persistența unor decalaje structurale majore între regiuni, dar mai ales între mediul rural și urban.
Cele mai ridicate valori ale indicelui de sărăcie se regăsesc în Moldova, sudul Munteniei, Oltenia și centrul Transilvaniei, unde lipsa infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la adâncirea vulnerabilității sociale.
În schimb, localitățile urbane, în special din jurul municipiilor reședință de județ sau în zone metropolitane, arată raportul, prezintă un nivel al indicelui apropiat de zero, indicând condiții mai bune de viață, acces la servicii și oportunități economice diversificate.
La nivel național, cea mai gravă situație este înregistrată în Catane, județul Dolj, unde indicele sărăciei este de 100%. Dar procente mari, de peste 90%, se înregistrează și la nivelul județului Satu Mare.
Situația sărăciei la nivelul județului Satu Mare
Potrivit raportului, la nivelul județului Satu Mare, indicele sărăciei este cel mai ridicat în două comune limitrofe. Vorbim despre Săuca, la granița cu județul Bihor, unde nivelul sărăciei ajunge la 91% și Supur, la granița cu Maramureșul, unde nivelul sărăciei ajunge la 94%. E cel mai mare indice înregistrat la noi în județ.
Nici municipiul reședință de județ nu stă foarte bine, cu un indice de 50%, în timp ce al doilea municipiu al județului, Careiul, are un nivel de sărăcie calculat la 52%. În orașul Negrești-Oaș, nivelul este de 57%. Practic, în județul nostru avem o singură localitate unde nivelul scade sub 50%. În Vetiș, potrivit raportului prezentat, nivelul este de 35%. Împreună cu localitatea Foieni, unde nivelul este de 47%, acestea sunt cele mai mici valori înregistrate la noi în județ.
Celelalte orașe din județ se confruntă și ele cu nivele ridicate de sărăcie. De exemplu, în cazurile Livada și Ardud vorbim de procente de 65%.
