Judecătorii Curții de Apel Oradea au decis în această lună să retrimită la Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) un mega dosar în care sunt cercetați oameni de afaceri, bancheri și inspectori ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
”(...) În temeiul art. 346 alineat 3 lit. c teza II Cod de procedură penală, restituie cauza la DIICOT – Biroul Teritorial Satu Mare, constatând că procurorul nu a răspuns în termenul prevăzut de art. 345 alineat 3 Cod de procedură penală”, este Hotarârea judecătorilor în cameră consiliu din data de 05 decembrie 2017.
Reamintim că un important grup de oameni de afaceri din județul Satu Mare a primit o lovitură dură din partea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Este vorba despre Marius Vasile Balaji, Vasile Finta, Petru Takacs (decedat între timp), Gabriel Cozmin Danciu, Gabriel Batori, Marius Iliușcă, Vasile Gheorghe Chilințan, Nicolae Ludovic Gergely, Aurel Stelian Seulean și Ivan Marina.
Procurorii i-au trimis în judecată în 2016
La data de 15.01.2016 procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Satu Mare au dispus trimiterea în judecată a inculpaților BALAJI MARIUS VASILE, FINTA VASILE, TAKACS PETRU, DANCIU COZMIN GABRIEL, BATORI GABRIEL, ILIUȘCĂ MARIUS, CHILINȚAN GHEORGHE VASILE, GERGELY LUDOVIC NICOLAE, SEULEAN AUREL STELIAN, MARINA IVAN, GAMA&GAMA nr.1 SRL, GAMA&GAMA DISTRIBUTION SRL, TUR SOMEȘ CONSTRUCT SRL, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani și trafic de influență.
Acuzațiile procurorilor DIICOT
Prin actul de sesizare s-a reținut că începând cu anul 2013 inculpații BALAJI Marius Vasile, în calitate de reprezentant al societăților comerciale GAMA&GAMA nr. 1 SRL și GAMA&GAMA DISTRIBUTION SRL, împreună cu FINTA Vasile, DANCIU Cozmin Gabriel, TAKACS Petru și BATORI Gabriel au inițiat și constituit un grup infracțional organizat și au acționat în cadrul acestuia într-un mod coordonat pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani.
Ulterior, la grupul infracțional organizat au aderat inculpații ILIUȘCĂ Marius și MARINA Ivan, suspectul SAS Ioan, în calitate de reprezentant al S.C. ROMFRESOIL HOLDING SRL și inculpatul CHILINȚAN Gheorghe Vasile, în calitate de reprezentant al S.C. TUR SOMEȘ CONSTRUCT SRL. Activitatea infracțională a grupului a fost sprijinită de către inculpatul GERGELY Ludovic Nicolae, inspector superior în cadrul A.N.A.F. — Direcția Generală Regionala a Finanțelor Publice Cluj Napoca — Serviciul de Control Intern.
Cum ar fi funcționat schemele
Societatea de tip ‘conductă’ este administrată în drept și în fapt de membrii grupului, aceștia prezentându-se ca reprezentanți inclusiv în fata organelor fiscale. Această societate înregistrează atât operațiunile de achiziție cât și cele de livrare și se prezintă ca un contribuabil ‘serios’, cu precizarea că, prin practicarea unui adaos comercial foarte mic, își diminuează obligațiile de plată către bugetul de stat.
Pentru a asigura aparența unei funcționari efective pe piață, aceste societăți încheie contracte de închiriere pentru diverse spații cu destinația de birouri sau puncte de lucru, dar aceste spații nu sunt luate în folosință efectivă. Aceste societăți își schimba periodic sediul social, inclusiv în alt județ, cu consecința radierii societății din evidentele O.R.C. ale unui județ și reînmatricularea în alt județ, cu scopul îngreunării controalelor organelor fiscale.
După folosirea acestor societăți pentru o anumită perioadă de timp (câteva luni, maxim un an), acestea sunt cedate formal unor cetățeni din Ucraina, costurile de transcriere fiind asigurate de membrii grupului. După preluarea părților sociale, cetățenii din Ucraina pierd orice contact cu societatea, controlul asupra acesteia fiind exercitat clandestin tot de membrii grupului.
După momentul cedării societăților către cetățenii din Ucraina, acestea sunt retrogradate la statului de societate de tip ‘fantoma’, societate care nu mai păstrează o evidentă contabilă și care în urma activităților evazioniste acumulează artificial obligațiile de plată către bugetul de stat, obligații care în lipsa operațiunilor artificiale ar fi revenit beneficiarilor circuitului evazionist.
Prin intermediul societăților mai sus menționate, societățile comerciale beneficiare ale circuitului evazionist au înregistrat operațiuni de achiziții fictive de bunuri, operațiuni în urma cărora au înregistrat un TVA deductibil.
Ulterior, aceste operațiuni de achiziție internă erau urmate de livrări intracomunitare către societăți din Ungaria și Slovacia, controlate de membrii ai grupului aflați în relații de ‘subordonare’ față de administratorii societăților beneficiare. Pentru a crea aparența de realitate a operațiunilor de livrare intracomunitară, reprezentanții firmelor din spațiul intracomunitar asigurau și aparența de realitate a transporturilor de mărfuri din România în spațiul intracomunitar.
După realizarea operațiunii de livrare intracomunitară, societățile din Ungaria și Slovacia, la rândul lor au înregistrat operațiuni de re-livrare a acestor mărfuri în România, către societăți de tip ‘fantoma’, altele decât cele care au realizat livrarea anterior, societăți controlate tot de membrii grupului, cu scopul de a prezenta societățile din spațiul intracomunitar ca parteneri serioși ai societăților beneficiare din România, pentru a nu crea suspiciuni de fraudă.
În urma acestor operațiuni comerciale de tip evazionist, membrii grupului au asigurat fluxul sumelor de bani prin conturile societăților cu scopul principal al ascunderii originii ilicite a acestora și cu scopul subsidiar de a întări aparența de realitate a operațiunilor comerciale.
Astfel, societatea de tip ‘conductă’ situată în lanțul tranzacționat în amonte față de societatea beneficiara a circuitului evazionist, societatea în contul bancar al căreia ajungeau banii virați de societatea beneficiara, asigura retragerea acestor sume, cu justificarea retragere creditare firma.
Aparența de realitate a acestei justificări era asigurată prin aceea că membrii grupului care efectuau operațiunea de retragere, anterior au creditat fictiv prin operațiuni în numerar societatea, sume de bani care, pe baza unor chitanțe întocmite fictiv în numele cetățenilor din Ucraina, ar fi ajuns la societățile de tip ‘fantoma’ pentru decontarea unor mărfuri, mărfuri care faptic nu au existat în gestiunea acestora.
În paralel erau depuse sumele de bani provenite din activitatea evazionistă în conturile societăților de tip ‘fantomă’ care erau situate în lanțul tranzacțional în aval față de beneficiarul circuitului evazionist (societățile care realizau achiziția intracomunitară de la societățile de tip ‘conducta’ din spațiul intracomunitar). Aceste sume erau depuse cu justificarea creditare societate, membrii grupului care efectuat creditarea nedepunând ulterior nicio diligență pentru recuperarea acestor sume. Prin această operațiune sumele de bani ajungeau din nou în contul societății beneficiare, prin ascunderea originii ilicite a acestora.
