Primarul municipiului Satu Mare, Gábor Kereskényi, a vorbit despre situația economică și fiscală din România în cadrul emisiunii „Városinfó”, difuzată la City Radio, lansând o serie de critici la adresa modului în care sunt taxate marile companii și instituțiile bancare. Edilul consideră că modelul aplicat în țara vecină ar putea reprezenta o sursă de inspirație și pentru România, în contextul în care statul are nevoie de resurse suplimentare pentru investiții și servicii publice.
Critici la adresa sistemului fiscal
Edilul șef sătmărean a afirmat că actualul sistem fiscal avantajează marile corporații și băncile, în timp ce populația și mediul de afaceri local resimt din plin efectele măsurilor de austeritate. Potrivit acestuia, România oferă condiții foarte favorabile pentru profituri ridicate în cazul multinaționalelor, fără ca acestea să contribuie proporțional la bugetul public.
În opinia sa, situația actuală creează un dezechilibru: în timp ce administrațiile locale, cetățenii și întreprinderile mici se confruntă cu dificultăți financiare, companiile mari reușesc să transfere profituri consistente în afara țării. Kereskényi a susținut că România a devenit „un paradis fiscal” pentru bănci și multinaționale, unde acestea obțin unele dintre cele mai mari câștiguri din Uniunea Europeană.
Comparație cu Ungaria
Primarul a adus în discuție și exemplul Ungariei, unde au fost introduse taxe speciale pentru bănci și companii din domeniul energiei. Potrivit acestuia, aceste măsuri ar fi generat venituri semnificative la bugetul statului, fără ca marile companii sau lanțurile de retail să își retragă activitatea de pe piață. Edilul consideră că modelul aplicat în țara vecină ar putea reprezenta o sursă de inspirație și pentru România, în contextul în care statul are nevoie de resurse suplimentare pentru investiții și servicii publice.
Guvernul ungar a introdus în ultimii ani o serie de taxe speciale pe sectoare, care vizează în special companii mari și multinaționale. Există taxă bancară specială încă din 2010. În 2022–2024 au fost introduse taxe suplimentare pe profiturile „excepționale”. Băncile plătesc un procent din active sau profit, peste impozitul clasic pe profit. Aceste taxe au adus miliarde de euro la bugetul Ungariei.
Companiile din energie (petrol, gaze, electricitate) plătesc taxe pe profituri suplimentare. Există contribuții speciale pentru companii considerate că au „profituri excesive”. Marile lanțuri de supermarketuri și retaileri sunt taxate progresiv în funcție de cifra de afaceri. Taxa este mai mare pentru companiile mari (multe multinaționale).
Paradoxal, impozitul pe profit standard în Ungaria este de doar 9% (cel mai mic din UE), în timp ce în România este de 16%. Au plecat multinaționalele din Ungaria după suprataxare? Nu în mod semnificativ. Majoritatea băncilor și marilor lanțuri au rămas, deoarece piața e profitabilă, taxele sunt suportabile, iar unele costuri se transferă către clienți.
