Pregătiri pentru „Sâmbra Oilor”. Prefectul Ioan Tibil a convocat azi, 18 aprilie 2024, prima şedinţă a Comandamentului de organizare a celei de-a 66-a ediţii a „Sâmbrei Oilor”. Au fost prezenţi reprezentanţi ai instituţiilor organizatoare, Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, Primăria oraşului Negreşti-Oaş, Primăria Comunei Certeze. La întâlnirea de azi au particiapat reprezentanții instituțiilor de asigurare a ordinii publice (Poliţia, Jandarmeria, Pompierii, Poliţia de Frontieră) şi a celor de control pentru siguranţa participanţilor (ANPC, DSP, DSVSA) precum și de la Serviciul Județean de Ambulanță Satu Mare , Electrica Satu Mare, de la Direcția Silvică Satu Mare și de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.
În urma discuțiilor purtate s-a stabilit ca cel mai mare festival al folclorului şi tradiţiilor oşeneşti să se organizeze, duminică, 12 mai 2024, de la ora 12.00, pe dealul de la Huta Certeze, la graniţa dintre judeţele Satu Mare şi Maramureş. Prefectul judeţului Satu Mare a trecut în revistă atribuţiile specifice fiecărei instituţii şi a stabilit că următoarea întâlnire va avea loc în ultima săptămână din aprilie, în teren.
”Ne așteptăm la o prezență numeroasă a publicului în acest an la Sâmbra Oilor și trebuie să ne asigurăm că organizarea va fi fără cusur. E nevoie de o colaborare foarte bună între toate instituțiile implicate”, a declarat prefectul Ioan Tibil.
„Sâmbra oilor” este un obicei străvechi din „Ţara Oaşului”, judeţul Satu Mare. În Ţara Oaşului autorităţile comuniste nu au reuşit să naţionalizeze proprietăţile oşenilor, astfel încât aceştia au continuat să lucreze pământurile lor şi păstrează cu încăpăţânare tradiţiile lor. Sâmbra oilor, este sărbătorită prin muzică şi dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea şi numărarea oilor ca şi măsurarea laptelui de către ciobanii care pornesc cu turmele spre pajiştile din munţi.
Termenul „sâmbră” semnifică o înţelegere, o reglementare gospodărească, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Încă de la Sfântul Gheorghe şi până la sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena, crescătorii de oi din toate cele 23 de sate oşeneşti se adună în fiecare localitate pentru a stabili împreună unde vor face stânele în acel an, cine le va fi baci şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului.
La începutul lunii mai toate mioarele din sat sunt duse la stână. Înainte însă, pentru ca animalele să fie sănătoase şi să dea lapte mult, sunt binecuvantate de preot. Însă nu acesta este secretul pentru ca oile să dea mult lapte. Ciobanii spun că mioarele trebuie dezmierdate. Din laptele lor gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză. Reţeta nu este complicată, dar este secretă. Şase litri de lapte la un kilogram de caş. Acesta este pus la stors, iar după ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor.
