Un administrator de firmă a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, după ce instanța a stabilit că a obținut ilegal bani de la stat prin programul destinat persoanelor care ofereau hrană și cazare refugiaților ucraineni. Particularitatea cazului: pentru o parte dintre persoanele trecute în cererile de decontare s-au solicitat bani pentru perioade în care acestea nici măcar nu se aflau pe teritoriul României.
Potrivit sentinței Tribunalului Satu Mare, bărbatul a fost judecat pentru obținere ilegală de fonduri în formă continuată, fiind reținute nu mai puțin de 33 de acte materiale. În total, acesta depusese 44 de cereri pentru decontarea cheltuielilor de hrană și cazare, iar anchetatorii au stabilit că 33 dintre ele conțineau date care nu corespundeau realității.
Peste 200.000 de lei încasați. 81.270 de lei, considerați obținuți ilegal
Schema a funcționat în perioada august 2022 – martie 2023, în contextul programului prin care statul român deconta cheltuielile persoanelor care găzduiau cetățeni ucraineni refugiați din calea războiului. Din actele dosarului rezultă că inculpatul a încasat în total 208.390 de lei pentru hrană și cazare. Din această sumă, 81.270 de lei au fost considerați obținuți pe nedrept. Calculul s-a făcut raportând zilele pentru care s-au solicitat bani la perioadele în care persoanele respective se aflau efectiv în România. Mai exact, la vremea respectivă statul deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană, pentru fiecare persoană găzduită.
„Cazați” în Satu Mare, dar plecați din România
Tocmai aici apare partea neobișnuită a dosarului. Polițiștii au verificat bazele de date privind intrările și ieșirile din România ale cetățenilor ucraineni nominalizați în documentele depuse pentru decontare. Au apărut astfel situații în care oamenii pentru care se cereau bani de hrană și cazare nu se aflau deloc în România în perioada respectivă sau lipseau din țară o parte importantă a intervalului decontat. Într-unul dintre cazuri, trei persoane nu s-au aflat în România timp de o lună întreagă, iar pentru perioada respectivă au fost decontați pe nedrept 8.400 de lei. În alte situații documentate în dosar apar persoane absente din România 23, 24, 28 sau chiar 31 de zile.
Un exemplu este cel al unei persoane pentru care s-au solicitat bani pentru întreaga lună februarie 2023, deși verificările au indicat că aceasta nu s-a aflat în România în niciuna dintre cele 28 de zile. În aceeași cerere apărea o altă persoană absentă din țară timp de 17 zile. Pentru aceste perioade au fost considerați decontați nejustificat 3.150 de lei. În esență, din cele 44 de cereri depuse, 33 au fost considerate nereale, fiind identificate persoane care fie nu se aflau deloc în România, fie nu se aflau aici pe întreaga perioadă pentru care se solicitau bani.
Nu a recunoscut acuzațiile și a ales să păstreze tăcerea
Un alt aspect interesant este poziția inculpatului în proces. Acesta nu a solicitat procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, care i-ar fi putut aduce reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. Mai mult, atât în timpul urmăririi penale, cât și în fața instanței, bărbatul a uzat de dreptul la tăcere și nu a dat declarații referitoare la acuzațiile care îi erau aduse. Procesul s-a desfășurat astfel potrivit procedurii obișnuite.
Apărarea a ridicat inclusiv semne de întrebare privind situațiile în care unii dintre cetățenii ucraineni ar fi ieșit și intrat în România în aceeași zi sau asupra informațiilor referitoare la trecerile frontierei. Tribunalul a considerat însă că aceste argumente nu sunt suficiente pentru a răsturna datele rezultate din documentele oficiale. Instanța a mers chiar mai departe în motivare și a stabilit că faptele au fost comise cu intenție directă, apreciind că inculpatul știa că datele înscrise erau false și urmărea obținerea pe nedrept a banilor. Tribunalul a concluzionat că vinovăția sa a fost demonstrată dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Doi ani de închisoare, dar nu ajunge după gratii
Tribunalul Satu Mare l-a condamnat în cele din urmă pe administrator la 2 ani de închisoare pentru obținere ilegală de fonduri în formă continuată. Executarea pedepsei a fost însă suspendată sub supraveghere, fiind stabilit un termen de supraveghere de doi ani. Bărbatul trebuie să respecte măsurile stabilite de Serviciul de Probațiune și să participe la un program de reintegrare socială. În plus, va trebui să presteze 90 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, la unul dintre serviciile stabilite de instanță. Instanța i-a interzis, de asemenea, pentru doi ani, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
Trebuie să dea înapoi cei 81.270 de lei
Dincolo de condamnarea penală, consecința financiară este una importantă. Tribunalul l-a obligat pe inculpat să achite către IGSU – ISU Satu Mare suma de 81.270 de lei, reprezentând despăgubiri materiale. De asemenea, trebuie să plătească statului 1.218,25 lei reprezentând cheltuieli judiciare. Astfel, un program creat pentru sprijinirea refugiaților care au fugit din calea războiului din Ucraina s-a transformat în obiectul unui dosar penal la Satu Mare: 33 de cereri cu date nereale, peste 81.000 de lei considerați încasați nejustificat și persoane pentru care statul român plătea hrană și cazare chiar și în perioade în care acestea nu se aflau în România. Sentința Tribunalului Satu Mare, pronunțată la 30 iulie 2026, nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
----------------------------------------------
FOTO: Arhivă/Scop ilustrativ
