Clădirea în care a funcționat cazinoul din Vatra Dornei, ridicată în perioada 1898 - 1899, va fi reabilitată și transformată în muzeu din fondurile alocate de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Astfel, ca și Cazinoul din Constanța sau cel din Arad, aflate și ele pe lista monumentelor istorice, stabilimentul de pe malul râului Dorna își va redeschide porțile pentru vizitatori.
Va fi un loc pentru cei care vor să „retrăiască” istoria plimbându-se în încăperile construite în stil eclectic, după planurile arhitectului vienez Peter Paul Bang. Pentru amatorii de jocuri de noroc, acum sunt la modă cazinourile online, care oferă mai multe avantaje decât cele „clasice”, un bun exemplu fiind acesta: https://www.casinos.ro/casino/superbet-casino/.
Istoria cazinoului din Vatra Dornei este fascinantă, fiind reprezentativă pentru trecutul zbuciumat al țării. În anul 1786, a fost creat Fondul Bisericilor din Bucovina, din posesiunile bisericilor ortodoxe din teritoriu. Din acest fond a fost luată o parte din banii necesari construcției. Restul banilor a fost asigurat de donații comunitare și de contribuția împăratului Franz Iosef. Pe atunci, teritoriul aparținea de Imperiul Austro-Ungar.
Ridicarea unui astfel de stabiliment a fost considerată oportună după deschiderea băilor terapeutice publice în Poiana Negurii, obiectiv vizitat de numeroși vienezi. Băile ofereau tratamente cu apă minerală, băi de acid carbonic și nămoluri pentru vizitatori, în timp ce cazinoul din apropiere urma să ofere poker, baccarat și ruletă.
A fost copia cazinoului Grand din Baden
Astfel, cei care administrau ținutul au trimis o delegație la Viena pentru a se inspira din cazinourile existente acolo. Trimișii s-au întors cu propunerea ca viitoarea construcție să copieze arhitectura cazinoului Grand din Baden. Pentru o reușită sigură a proiectului, a fost tocmit un arhitect vienez, cu experiență bogată în domeniu.
Șantierul a fost deschis în 1898, iar în anul următor a avut loc inaugurarea. Cazinoul de la Vatra Dornei a devenit cunoscut rapid în tot Imperiul, pragul său fiind trecut de împătimiți ai jocurilor din Viena, Berlin, Budapesta, dar și de italieni și evrei. De-a lungul timpului, a avut clienți celebri. Pe lângă împăratul Franz Joseph și arhiducele Franz Ferdinand, potrivit istoricilor, acolo și-au mai încercat norocul Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Generalul Gheorghe Abrahams, Alexandru Ioan Cuza sau Gheorge Gheorghiu Dej.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, acolo au fost găzduiți generali sovietici. În perioada comunistă, a fost naționalizat și a devenit club muncitoresc. După Revoluție s-a încercat reabilitarea lui, în acest sens fiind înființată Fundația Cazinoul Vatra Dornei.
„Un demers care merită valorificat turistic”
Clădirea a revenit în patrimoniul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților la data de 14 octombrie 2004. Arhiepiscopia a alocat 16,5 milioane lei pentru scoaterea din paragină și transformarea în muzeu.
„Trăim un paradox frumos, prin faptul că beneficiarul restaurării clădirii-monument istoric din Vatra Dornei este Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, iar utilitatea acesteia va fi de a servi martor viitoarelor generații prin transformarea într-un Centru muzeal și cultural al ortodoxiei române. Patrimoniul bizantin și post-bizantin este unul important în țara noastră și trebuie conservat și valorificat. Orice demers de salvare a patrimoniului, care merită să fie valorificat turistic”, a declarat Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii în momentul în care a fost demarat proiectul de reabilitare.
În paralel, Ministerul Culturii are în proiect dezvoltarea, la conacul Vârnav-Liteanu din Liteni, a unui centru de pregătire pentru restauratori. Potrivit unul comunicat remis de minister, acesta va contribui la dezvoltarea și consolidarea meseriilor implicate în protejarea patrimoniului arhitectural, dar și la specializarea profesioniștilor din muzee și instituții de cercetare, atât de necesar într-un județ care are multe monumente înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO.
