FOTO. Cetatea ascunsă de la Carei, unică în România. Sătmarul, pe harta Europei

Unul dintre cele mai importante situri arheologice din județul Satu Mare și din România se află la aproximativ trei kilometri de municipiul Carei. Puțin cunoscut chiar de către locuitorii județului, dealul de la Bobald a dat istoricilor artefacte datând din preistorie, rezultate spectaculoase care au atras atenția cercetătorilor străni. Descoperirile unice de la Bobald au făcut ca așezarea de aici să fie comparată cu o adevărată Troia a bazinului Carpatic.

O descoperire unică în România

[caption id="attachment_28430" align="aligncenter" width="1200"] sursa: Muzeul Municipal Carei[/caption] Descoperirile arheologice făcute de-alungul timpului la Bobald au arătat că încă din perioada epocii bronzului, aici s-a format un centru de putere cu o civilizație înfloritoare, cu un sistem de relații extins. Mărturie stau obiectele ceramice și de metal extrem de diverse care ilustrează complexitatea vieții preistorice din regiunea noastră dar și fpatul că în esență, comunitatea de aici a rămas una predominant agrară. În 2010, o echipă fromată din cercetătorii de la Muzeul Județean Satu Mare și Carei, Németi János, Liviu Marta, Szőcs Péter și Hágó Attila Nándor, împreună cu profesori universitari de la Universitatea Babeş-Bolyai, au început colaborarea pentru cercetarea siturilor arhelogice de la Bobald cu universități din Ungaria, precum și cele din Koln și Bochum. [caption id="attachment_28435" align="aligncenter" width="1362"] sursa: Muzeul Municipal Carei[/caption] Rezultatele spectaculoase nu au încetat să apară. Istoricii au stabilit că cea mai importantă etapă de locuire a așezării de la Carei aparține epocii bronzului. În epoca bronzului, între 2500-1000. î.Ch., în regiunea ce cuprinde Câmpia Sătmarului, Câmpia Careiului şi Valea Eriului s-a format o civilizaţie înfloritoare, activă, cu un sistem de relaţii extinse. Comunitatea de aici, în esență, una rurală, care se ocupa cu agricultura și creșterea animalelor a lăsat în urma sa o superbă producție de olărit. Trei ani după începerea noi campanii de cercetare, arheologii au făcut o descoperire unică în România. Folosind o tehnică specială dar migăloasă, pentru identificarea resturilor paleovegetale, cercetătorii au găsit la Bobald singura pâine din epoca bronzului de pe teritoriul țării noastre. Descoperirile de pâini preistorice sunt o raritate, nu doar în România, ci în întregul spațiu european. Potrivit cercetătorilor, pâine de la Bobald este specială și datorită făinii din care a fost făcută. O făină bine cernută, cel mai probabil dintr-o specie de grâu superioară. [caption id="attachment_28434" align="aligncenter" width="1362"] sursa: Muzeul Municipal Carei[/caption] Iar pâine preistorică nu a fost singura sursă de mândrie pentru arheologii de pe situl de la Bobald. Satu Mare se poate acuma mândri cu vase ceramice de o calitate și frumusețe extraordinară, ornamentate cu ghirlande și spirale, realizate prin diferite tehnici.

Frumusețe medievală

[caption id="attachment_28432" align="aligncenter" width="1200"] sursa: Muzeul Municipal Carei[/caption] Cea mai veche atestare scrisă a locului datează din evul mediu, când într-un document din 1329 este amintită satul Bobald (Bobad) ca domeniu feudal al familiei Károlyi. Asezarea și-a păstrat caracterul rural și a fost locuită în permanență, începând cu epoca bronzlui. Iar pe lângă capela de secol XVIII descoperită aici, săpăturile făcute la necropola satului medieval au scos la lumină un inventar funerar bogat în special ace cu cap în formă de bulb de ceapă confecţionate din bronz sau din argint ornamentate cu pietre semiprețioase încastrate.

Descoperirile unice de la Bobald, o pledoarie pentru istoria locală

Pe cât de spectaculoase sunt descoperirile de la Bobald, orice cercetare arheologică are nevoie de fonduri. În cazul de față s-a demonstrat că pe lângă fondurile venite de la stat, prin Ministerul Culturii și cel al Educației, Universități sau insitiuții locale, precum Primăria Carei și Muzeul Județean, contribuția oamenilor de afaceri locali. Hágó Attila, Hágó Áron, Keiser Lajos, Victor Micle, Pintér József, Zaharie Victor, Varga Norbert şi Nagy József au înțeles importanța susținerii demersurilor științifice. Fundaţia Communitas din Cluj Napoca şi Bethlen Gábor Alap din Ungaria susțin și ele demersurile cercetătorilor sătmăreni. [caption id="attachment_28436" align="aligncenter" width="1353"] sursa: Muzeul Municipal Carei[/caption] În plus, siturile de la Bobald au deschis ușa pentru colaborări cu insituțiile de învățământ sătmărene, dând șansa elevilor să învețe mai multe despre istoria locală și să contribuie la o mai bună înțelegere a trecutului nostru. Iar cercetătorii doresc să prezinte rezultatele cercetărilor publicului sătmărean printr-o serie de acțiuni menite să aducă în centrul atenției opiniei publice importanța siturilor de la Bobald și frumusețea artefactelor descoperite aici de-a lungul anilor.