Sătmăreanul Daniel Pop locuiește de două decenii în Vietnam și nu-și vede viața în altă parte. Este printre primii expați occidentali veniți să lucreze în orașul-port vietnamez Hai Phong, ce a cunoscut o dezvoltare economică explozivă în ultimii ani. Daniel Pop avea 26 de ani și doar doi ani de experiență pe piața muncii când compania olandeză pentru care lucra în România l-a trimis ca inginer electric în Vietnam. Erau cinci olandezi și un român, singurii specialiști europeni din oraș, după cum își amintește acum inginerul, informează hotnews.ro
Pe vremea aceea, în 2004-2005, pe străzile din Hai Phong puteai să vezi câini fripți la rotisor la orice colț de stradă. Iar occidentalii erau niște ființe destul de ciudate pentru locuitorii orașului, care nefiind unul turistic precum Hanoi sau Saigon, nu le ofereau absolut niciun motiv călătorilor străini să-l viziteze.
„Soția (n.r.- româncă și ea) a experimentat un moment interesant când a mers singură, la piață, iar oamenii din jur se opreau cu motocicleta să o atingă, să vadă dacă e reală…S-a speriat, iar de atunci nu a mai ieșit singură din hotel, decât cu mine sau cu șoferul de la șantier”, povestește Daniel.
Între timp, lucrurile s-au schimbat mult față de anii aceia. Nu mai găsești câini la rotisor, decât în „restaurante dedicate și în anumite perioade ale anului”. Generațiile tinere nu mai consumă câini sau pisici, iar „ideea de protecție a animalelor a ajuns și în Vietnam”, spune românul.
Daniel Pop își amintește că, la început, pe șantierul unde lucra exista un singur translator la cinci ingineri și că trebuia să-și aștepte rândul ca să poată să le comunice ceva colegilor vietnamezi. Așa că s-a gândit că ar face bine să se apuce să învețe vietnameză.
„În șase luni, am reușit să prind destul de ok cuvinte și expresii uzuale, adică puteam să-i spun unui taximetrist unde să mă ducă. Dar, ca să trec la următorul nivel, mi-am dat seama că va fi foarte greu: același cuvânt are cinci-șase înțelesuri, mi se părea că pronunția era la fel, doar că sensul era complet diferit. Când am început să am parte de situații stânjenitoare, adică spuneam prostii, m-am oprit”, își amintește inginerul român.
Primul supermarket în care puteai găsi produse europene- să zicem brânză, salam- s-a deschis abia prin 2007. Un pic mai târziu a început să se schimbe și curățenia pe străzi și în locurile publice. În ceea ce privește infrastructura, în special cea rutieră, românul spune că aceasta s-a dezvoltat în ultimii zece ani, cu ajutorul firmelor chineze, dar mai ales coreene și japoneze. Inginerul este de părere că dezvoltarea serviciilor a fost împinsă de la spate, practic, de investițiile străine și de prezența expaților.
L-am întrebat pe Daniel Pop cum a decurs în acești 20 de ani relația cu autoritățile, având în vedere că Vietnamul este totuși o țară socialistă, condusă de un partid unic.
„Nu am avut foarte mult de-a face cu autoritățile, pentru că firma pentru care lucrăm s-a ocupat de tot, am fost protejați ca să zic așa”, spune românul care-și aduce însă aminte de o întâmplare interesantă.
În ceea ce privește sistemul medical, Daniel Pop spune că aceasta a fost o problemă mult timp în Hai Phong: „te duceai la spital și te întorceai mai rău decât erai”. Acum lucrurile s-au îmbunătățit, „de vreo șase-șapte ani au apărut spitale internaționale private”. Dar costurile sunt pe măsură. Inginerul spune că o vizită la spitalul internațional francez din Hanoi costă mai mult decât în România: 200-250 dolari, doar pentru o consultație.
Articolul complet pe hotnews.ro
