HARTĂ. Satu Mare, printre județele din țară cu cele mai puține spații verzi. Municipiul Satu Mare "a pierdut" zeci de hectare în ultimul deceniu

Satu Mare se află printre județele cu cele mai puține spații verzi, arată datele Institutului Național de Statistică. Suntem pe locul 13 la nivel național, cu puțin peste 360 de hectare de spații verzi, așa cum sunt ele definite de INS. În regiunea de nord-vest a țării, doar județul Sălaj, mai mic ca suprafață decât al nostru, are mai puține zone verzi. Iar când ne uităm la municipiul Satu Mare, în ultimul deceniu, orașul a pierdut 45 de hectare de spații verzi.

Institutul Național de Statistic definește spațiul verde drept parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi și flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor și amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localităților. În cadrul spațiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole sau suprafețele lacurilor.

Dacă ne uităm la datele disponibile, vedem că județul Satu Mare este printre județele cu cele mai puține spații verzi. De asemenea, suntem și printe județe în care acest spațiu a scăzut, cu circa 3 procente, în ultimii 15 ani, asta deși la nivel global există tot mai multe mișcări care promovează creșterea suprafețelor de spații verzi, îndeosebi prin împăduriri și prin crearea de coridoare verzi la nivelul localităților, în special a orașelor care au cel mai mult de suferit de pe urma schimbărilor climatice.

Ce suprafețe de spații verzi au județele. Topul județelor cu cele mai puține spații verzi

Dacă ne uităm în ultimii 15 ani, cele mai mari pierderi de spații verzi s-au înregistrat în județul Harghita, -17%, iar județul Satu Mare este și el pe lista celor câteva județe care au mai puține spații verzi decât în urmă cu 15 ani. Avem cu trei procente mai puțin. Am ajuns de la 379 de hectare, la 368 de hectare o cifră care, cel puțin potrivit datelor oficiale. Dar am avut ani și în care spațiul verde a fost mai mare. În 2016 Satu Mare declara 413 hectare de spații verzi, iar anul următor ajungea la 371, iar după încă un an, la 368.

În schimb specialiștii atrag atenția și cu privire la faptul că uneori spațiile verzi pot fi făcute "din pix". Iar pentru o statistică care să corespundă cât mai mult realității, ONG-urile care activează în domeniul protejării naturii ar trebui să fie cele care verifică și certifică datele "oficiale".

Topul județelor cu cele mai puține spații verzi

Ce suprafețe de spații verzi au orașele din județul Satu Mare

Doar două orașe din Satu Mare, în ultimii zece ani, au rămas cu aceeași suprafață de spațiu verde. Este vorba despre orașul Tășnad, unde, cel puțin pe hârtie, spațiul verde din oraș a rămas la patru hectare pe tot parcursul ultimului deceniu, și Negrești-Oaș care are, în date oficiale, 27 de hectare de spații verzi.

Avem și orașe care în ultimii zece ani și-au mărit considerabil suprafața de spații verzi. Orașul Ardud declara în 2012 că are 7 hectare de spațiu verde, iar în 2015 a declarat 12 hectare, o suprafață cu care se laudă și în prezent. Avem și exemplul Careiului, care în 2012 declara 32 de hectare de spațiu verde, pentru ca în 2016 suprafața să crească cu mai bine de jumătate și să ajungă la 78 de hectare, pe care declară că le are și în continuare tot ca spații verzi.

În schimb, Livada a pierdut șase hectare de spațiu verde în ultimii 10 ani, dar de departe cele mai mari pierderi s-au înregistrat la nivelul municipiului Satu Mare. Din 2012 și până în 2016, municipiul Satu Mare înregistra oficial 279 de hectare de spații verzi. În 2017, autoritățile declarau că suprafața de spațiu verde a ajuns la 237. Peste încă un an a mai scăzut cu două hectare, iar în 2019 a ajuns la suprafața curentă de 234 hectare.

Spațiile verzi, vitale pentru o bună calitate a vieții. Reduc poluarea aerului și cea fonică, scad temperaturile

Specialiștii atrag, în schimb, atenția, că chiar și atunci când vorbim de suprafețe mari de spații verzi, asta nu înseamnă că locuitorii orașelor se bucură de beneficiile lor și asta pentru că totul depinde și unde anume sunt aceste spații. Astfel, o pădure, chiar dacă mare ca suprafață, situată la periferia unui oraș, nu va spori calitatea vieții pentru locuitorii din centrul orașului sau din cartiere.

Spațiile verzi îmbunătățesc calitatea aerului, reduc zgomotul și sporesc biodiversitatea. De asemenea, când vorbim de spații verzi, vorbim de temperature moderate în perioadele caniculare și de zone răcoroase și umbrite în interiorul aglomerărilor urbane. Iar pentru asta, spune Uniunea Europeană, avem nevoie de spații verzi de înaltă calitate, de parcuri, păduri urbane, străzi mărginite de copaci și maluri ale râurilor împădurite care să susțină bunăstarea urbană oferind spațiu pentru odihnă, relaxare și exerciții fizice, dar și menținerea unor temperaturi scăzute în orașe. Mai ales în contextul în care fiecare lună începând cu iunie 2023 s-a clasat ca fiind cea mai caldă înregistrată vreodată pe planetă, comparativ cu luna corespunzătoare din anii precedenţi, a precizat Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) într-un buletin lunar.

Iar specialiștii mai atrag atenția și asupra faptului că restrângerea spaţiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane şi are un impact negativ imediat asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a tuturor locuitorilor.