OPINIE. Mașina Poliției din boscheți salvează vieți?! Cifrele spun că putem fi mai eficienți

Ceea ce face Waze și Google este, de fapt, o presemnalizare a radarelor. Șoferii știu, încă înainte de a ajunge în zonă, unde anume sunt poziționate radarele poliției. Doar că Poliția Română, CCR dar și președintele Iohannis s-au pronunțat împotriva proiectului de lege care prevedea presemnalizarea radarelor. Klaus Iohannis a fost cel care a atacat la Curtea Constituțională legea care urma să oblige polițiștii să semnalizeze radarele. Iar judecătorii CCR au admis contestația, considerând plauzibile argumentele prezentate de președinte și subliniind în special ideea că odată semnalizate, radarele nu ar mai fi eficiente, iar șoferii ar deveni chiar mai agresivi.

Polițiștii, pentru statul la pândă

Este un punct de vedere susținut și de polițiști. Într-o postare în timpul dezbaterilor pe lege, Poliția Română a precizat că "statul la pândă" este cea mai eficientă metodă de "a calma" șoferii. Nici contestația depusă de președinte, nici postarea de pe Facebook a Poliției Române nu au citat studii care să ateste eficiența sistemului actual de "stat la pândă". Proiectul de lege respins viza doar semnalizarea radarelor și nu vorbea de alte acțiuni pe care polițiștii le pot avea pentru a asigura respectarea legislației rutiere. În locul unei discuții aplicate, societatea a primit reacții emoționale, chiar și din partea celor care, având la dispoziții baze de date și studii, au preferat să meargă pe impresii. S-a acceptat, fără cifre, faptul că mașina din boscheți salvează vieți.

Ce spun studiile UE

De cealaltă parte, un studiu realizat chiar pentru Uniunea Europeană, în 2018 a arătat că, mai ales în zonele cu multe accidente rutiere provocate pe fondul vitezei excesive, ce-a mai eficientă metodă a fost cea a radarelor fixe. Factorul decisiv în scăderea numărului de accidente a fost, potrivit studiului, faptul că șoferii știau că sunt supravegheați și că vor fi penalizați. Un alt argument pentru camerele fixe, semnalizate, citat și în studiul UE, este cel legat de acțiuni unitare, adică mijloacele tehnice nu țin cont de identitatea șoferului. Iar concluzia unui studiu din 2008 e preluată și de cel al Observatorului european pentru siguranță rutieră. Presemnalizarea mașinilor cu aparate radar au o eficiență mai mare, mai ales dacă sunt mai multe pe porțiuni mai mici, dând impresia unei operațiuni de amploare. Studiul citează analize realizate și în anii trecuți, multe extinse pe mai mulți ani și precizează că camerele fixe, a căror amplasare e cunoscută de șoferi, au efecte mult mai mari, contribuind la o reducere a ratei de accidente soldate cu răniți . Cât de mari? Până la 44%. Doar că efectele sunt punctuale, iar camerele pot fi utilizate cu succes în zonele cu accidente multe. Camerele mobile, vizibile sau nesemnalizate, au o eficiență de până la 14%. Doar că efectele sunt pe suprafețe mai mari. Dar și la costuri mai mari, preciză studiul, care în schimb dă și un exemplu de bune practici în sistemul implementat de Australia, unde poziționarea radarelor mobile se face potrivit unui plan regional bine pus la punct. Odată respinsă propunerea legislativă cu privire la semnalizarea și presemnalizarea radarelor, instituțiile nu au mai prezentat un plan de măsuri despre supravegherea traficului.

O altă propunere, alte discuții

O inițiativă discutată a fost cea de utilizare a camerelor CNAIR pentru a-i prinde pe șoferii care apasă prea tare pe accelerație, doar că poziționarea camerelor fixe ar avea un efect redus, având în vedere că nu sunt neapărat pe tronsoanele cele mai periculoase ale drumurilor naționale sau județene. Încă de la începutul studiului, realizatorii subliniază foarte clar faptul că acțiuni consecvente, constante și bine mediatizate sunt secretul pentru scăderea numărului de șoferi temerari. Unde mai punem că România se confruntă și cu o situație pe care multe dintre studii nu au luat-o în calcul: infrastructura rutieră deficitară. În timp ce mașinile, job-urile, dorința de a călători și obligativitatea de “a naviga” între orașe este similară cu cea din occident, drumurile, că sunt județene sau naționale, seamănă mult prea puțin cu ceea ce întâlnim pe la partenerii din UE. România rămâne pe primul loc în UE la numărul de morți pe șosele. Avocatul Poporului a cerut măsuri. În răspunsurile primite, instituțiile s-au limitat la “arătatul cu degetul”. Strategii, programe integrate … n-avem. Iar de cele mai multe ori, răspunsurile decidenților nu oferă agrumente, bazate pe date și studii, ci doar impresii, emoții și multe promisiuni.

Un editorial de Silvia Spanciu – editor PresaSM