Jumătate din locuitorii orașelor României cu peste 30.000 de locuitori trăiesc astăzi în zone unde riscul termic este ridicat sau foarte ridicat, iar în marile centre urbane din sud – precum București, Craiova și Galați – procentul populației expuse depășește chiar 50%.
Creșterea accelerată a temperaturilor și intensificarea fenomenului de Insulă de Căldură Urbană (ICU) amplifică pericolele pentru sănătate, de la afecțiuni cardiovasculare la probleme renale și cerebrale, se arată în raportul „Starea Climei – România 2024” și studiul „Bucureștiul sub caniculă”, reunite într-un articol publicat de Infoclima.ro.
Diferențele de temperatură dintre orașe și zonele învecinate sunt de 2–3°C în mod obișnuit, dar pot ajunge la 6–8°C în perioadele caniculare, transformând spațiul urban într-un mediu tot mai ostil pentru populație. Prognozele arată că, până în 2040, valurile de căldură vor fi mai frecvente și mai intense, în special în Oltenia, Muntenia și Dobrogea.
Care este situația la Satu Mare
Potrivit studiilor citate, la nivelul municipiului Satu Mare, estimarea este că undeva până la 30% din populația orașului trăiește în zone cu risc termic ridicat, asta înseamnă că peste 27.000 de locuitori ai municipiului reședință de județ sunt expuși pericolelor legate de temperatură.
În ceea ce privește orașele învecinate, situația este similară în Baia Mare, Sighetu Marmației și Sălaj, în schimb în Oradea, se estimează că undeva între 30 și 40% din populație locuiește în zone cu risc termic ridicat.
Raportul despre starea climei arată și că sătmărenii se pot aștepta la secete tot mai severe pe parcursul verilor, dar și la creșterea numărului de zile caniculare, cu disconfort termic ridicat. În plus, oamenii de știință avertizează și că în regiunea noastră furtunile vor deveni mai frecvente, dar și mai violente, vom avea parte de vijelii mai dese și căderi de grindină.
Potrivit estimărilor, la Satu Mare, față de perioada 1980-1990, temperaturile vor crește în medie cu circa 1 grad Celsius iarna, în timp ce vara încălzirea ar putea însemna chiar și două grade mai mult în termometre.
Cum se poate rezolva problema insulelor de căldură
Pentru a diminua riscurile climatice și a proteja sănătatea populației, specialiștii menționează printre acțiunile concrete ce pot fi luate de administrațiile locale, care joacă un rol central: extinderea spațiilor verzi și crearea de coridoare verzi-albastre, ce trebuie să devină priorități pentru marile orașe, alături de modernizarea clădirilor pentru a crește eficiența energetică și a îmbunătăți confortul termic.
Totodată, planurile de urbanism ar trebui adaptate la noile realități climatice, prin integrarea unor măsuri concrete de reducere a efectului de insulă de căldură urbană.
Implementarea unor mecanisme financiare dedicate poate sprijini administrațiile locale în acest proces, iar colaborarea strânsă între autorități, mediul academic și comunități urbane este esențială, consideră ei, pentru schimbul de bune practici și stimularea inovației.
