Unii bolnavi susțin că li s-a cerut mită în spitalele din județul Satu Mare

Un proiect derulat de ministerul Sănătății împreună cu o companie de audit arată frecvența mitei în spitalele din România. Folosind mecanismul de feedback, pacienții din peste 250 de spitale din țară au fost întrebați dacă li s-a solicitat mită de către medici sau cadre medicale. Pe primele locuri s-au aflat unitățile medicale din București, cele care și tratează un număr mare de pacienți.  Anti-Bribery Synergy, un organism de certificare cu operațiuni la nivel internațional specializat în audit, evaluare și certificare a sistemelor de gestionare anti-mită bazate pe standardul internațional ISO 37001, a publicat recent prima sinteză a unui indicator utilizat în vederea monitorizării performanțelor operaționale în domeniul prevenirii și combaterii mitei în spitalele din România. În urma răspunsurilor la întrebarea “Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente?” a fost realizat un clasament al spitalelor din întreaga țară în funcție de numărul de răspunsuri afirmative. Peste 250 de unități medicale din întreaga țară au făcut subiectul raportului. La începutul clasamentului s-au poziționat spitalele din București, cele mai solicitate de pacienți.

În județul Satu Mare, Spitalele din Carei și Satu Mare s-a plasat pe primul loc în clasament, cu 11 răspunsuri pozitive la întrebarea "Vi s-a solicitat mită de către medici sau personalul medical?". Dintre pacienții Spitalului Județean Satu Mare, doar patru au răspuns pozitiv la întrebarea legată de mita sau atențiile solicitate de personalul medical.

Limitări și alte probleme legate tot de corupție

Există și limitări în ceea ce privește mecanismul de feedback pe care spitalele l-au implementat cu câțiva ani în urmă. Primele sunt legate de disponibilitatea pacienților de a răspunde chestionarelor, inclusiv a celor transmise prin SMS. Una dintre limitări ține de capacitatea ca, prin chestionarele transmise de unitățile medicale, să se poată obține un eșantion reprezentantiv. Este vorba despre pacienți care să fi trecut pe la toate secțiile, să fi primit îngrijire de la toți medicii din spital și să fi intrat în contact cu cât mai multe cadre medicale. O a doua dificultate ține de corelarea numărului de răspunsuri la chesionare cu numărul de pacienți. Altfel, spitalele care tratează mulți pacienți pot ajunge cu ușurință în fruntea clasamentului, chiar dacă, procentual vorbind, amploarea fenomenului este mai mică. ONG-urile au cerut în repetate rânduri studii susținute pentru a afla adevărata amploare a fenomenului. Ministrul Sănătății a precizat și el că deși s-a luat măsura creșterii salarizării în domeniul medical, efectele asupra solicitărilor de mită nu sunt cunoscute, având în vedere că nu se poate preciza cât de amplu este fenomenul. Un studiu internațional realizat în 2006 arăta că aproape jumătate dintre români erau la curent cu corupția din sistemul de Sănătate. Iar când se vorbește de corupție, problemele nu erau doar cele legate de banii și atențiile care se dau medicilor. Problemele din sistem erau legate și de "vânzarea posturilor" sau ocuparea acestora pe alte criterii decât cele legate de performanță, folosirea dotărilor, medicamentelor pentru alte scopuri decât ale pacientului din spital, fraudă cu fondurile spitalelor, înțelegeri cu firmele furnizoare și neprezentarea la serviciu, în schimbul operării cabinetelor private.