Ministrul de Interne Marcel Vela a anunţat că se suspendă activitatea de servire şi consum al produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice organizată de restaurante, hoteluri și cafenele. Măsura luată de autoritățile naționale sunt similare cu cele luate și de alte țări din Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de ministrul de Interne, într-o conferință de presă susținută marți seara.
Ministrul a anunțat că va suspenda activitatea de consum și servire, ca măsură de protecție și prevenție.
”Se suspenda activitatea de consum si servire, activitatea produselor de consum din restaurante, cafenele, hoteluri", a precizat ministrul Vela.
Vela a precizat și faptul că se vor închide și restaurantele din hoteluri, iar pentru clienți vor rămâne disponibil room-service-ul. Asta înseamă că, unitățile vor puntea să își continue livrările la domiciliu, dar să nu aibă clienți în incintă.
„Este permisă organizarea de către aceste unități economie a activităților de comercializare care nu presupun rămânerea clienţilor în interiorul unităţii”, a precizat Vela.
Restaurnele și cafenelele nu sunt singurele care se închid.
„Suspendarea tuturor activităților culturale, ştiinţifice, religoase, sportive, balneare, de îngrijire personală, jocuri de noroc, realizate în spaţii închise”
Se interzicerea organnizarea și desfășurarea oricărui eveniment cu peste 100 de persoane în spații deschise.
Organizatorii evenimentelor, în aceste cazuri, sunt obligați să dispună măsuri care să asigure distanța de minim 1 metru între participanți.
Toti conducătorii auto cu autoturisme mai mare de 3,5 tone trebuie să aibă la trecerea șa frontieră produse dezinfectante. Ei nu se supun carantinei dacă nu prezintă simptome, a mai spus ministrul de Interne.
Secretarul de Stat Raed Arafat a explicat ordinul pentru redistribuirea medicilor rezidenți, care vor veni în sprijinul cadrelor medicale aflate acum în spitale. Cei care se pregăteau să devină medici de familie se vor prezenta la DSP și vor fi repartizați la serviciile de Ambulanță, UPU sau la DSP.
Și rezidenții care nu au specialități în directă legătură cu actuala epidemie virală, vor sta la dispoziția unităților medicale. Cei care doreau să devină specialiști în Urgențe vor suspenda cursurile și se vor întoarce la spitalele de unde provin.
Institutul Național de Sănătate Publică va fi responsabil pentru monitorizarea testării, care va centraliza toate datele, acestea fiind raportate către minister.
Arafat a precizat că se pregătesc spații pentru pacienții care au forme ușoare, la Institutul Ana Aslan.
Președintele a declarat, după depunerea jurământului, în condiții speciale, de noul cabinet, că la decretat stare de urgență. Măsurile se vor aplica începând cu ziua de luni.
”Pentru a face posibilă această luptă, am decis să decretez starea de urgență la începutul săptămânii viitoare. Această stare de urgenţă va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei”, a spus șeful statului.
Se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României. Potrivit legii, președintele are la dispoziție cinci zile pentru a cere încuviințarea Parlamentului pentru măsurile solicitate. Iohannis spune că starea de urgență va ajuta la achiziționarea echipamentelor necesare gestionării situației de criză cauzată de pandemia de coronavirus.
“Ne va permite să achiziționăm echipamentele necesare pentru a gestiona această criză, cauzată de coronavirus”.
Ce înseamnă starea de urgență, potrivit Constituției
Starea de urgenţă este reglementată de articolul 93 al Constituţiei României, dar şi de Ordonanţa de urgenţă numărul 1 din 1999.
„(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.”
„Starea de asediu şi starea de urgenţă sunt măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi siguranţei naţionale sau a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre”.
Articolul 3 al OUG spune că vor fi impuse măsuri cu caracter politic, economic, social şi de ordine publică, instituit în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:
a) existenţa unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminenţa producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.
„Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei”, spune OUG menţionată anterior.
Ordonanţa de urgenţă spune că starea de urgenţă se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile.
„În raport cu evoluţia situaţiilor de pericol se poate trece de la starea de urgenţă la starea de asediu şi de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de război, cu respectarea prevederilor constituţionale şi ale prezentei ordonanţe de urgenţă”, conform actului normativ.
Decretul de instituire a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:
a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;
e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.
Ministerul de Interne gestionează majoritatea măsurilor
Responsabilul de gestionarea măsurilor, în cazul instituirii stării de urgenţă, revine, în principal, Ministerului de Interne.
„Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă, autorităţile civile şi militare au următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) să întocmească planurile de acţiune şi planurile de ridicare graduală a capacităţii de luptă, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile proprii;
b) să dispună depunerea temporară a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi să procedeze la căutarea şi ridicarea lor; la încetarea măsurii excepţionale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le deţină; să dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi să instituie paza acestora;
c) să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
d) să efectueze percheziţii oriunde şi oricând este nevoie;
e) să efectueze razii;
f) să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;
g) să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică;
h) să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi să ţină evidenţa acestora;
i) să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura şi de forma de proprietate; sunt obligate să transmită; cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora;
j) să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
k) să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
I) să asigure paza militară a sediilor autorităţilor publice centrale şi locale, a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio şi de televiziune, precum şi a unor agenţi economici sau obiective de importanţă naţională; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz;
m) să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;
n) să emită ordonanţe militare;
o) să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;
p) dreptul de a ordona unităţilor Ministerului de Interne competente să efectueze reţineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reţinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat”, spune Articolul 20 al OUG 1/1999.
