Trei societăți comerciale din Negrești-Oaș au fost condamnate la amendă penală, după ce Tribunalul Satu Mare a admis acorduri de recunoaștere a vinovăției încheiate cu DNA – Serviciul Teritorial într-un dosar ce vizează obținerea pe nedrept de fonduri prin folosirea unor documente false/inexacte în cadrul unor proiecte finanțate din bani europeni.
Conform informațiilor PresaSM, reiese un scenariu repetitiv: contracte individuale de muncă, pontaje, state de plată și tabele nominale ajung la AJOFM, însă persoanele trecute ca angajați nu ar fi semnat documentele și nu ar fi prestat activitate la firmele respective. Pe baza acestor documente, instituțiile implicate ar fi depus cereri de rambursare către Ministerul Fondurilor Europene, iar subvențiile au fost plătite.
„Angajați” care nu au lucrat, dar au generat subvenții
Administratorii societăților ar fi depus la A.J.O.F.M. Satu Mare documente legate de angajări și menținerea raporturilor de muncă în cadrul unor convenții încheiate cu A.N.O.F.M./A.J.O.F.M., în contextul implementării unor proiecte finanțate prin contracte POCU, inclusiv „ACTIMOB 3 RMPD – Activare și mobilitate tineri NEETs”, „PROACCES 2 – Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri și inactivi”. În esență, documentele trimise către AJOFM ar fi atestat că anumite persoane au fost angajate și au lucrat efectiv (pontaje, state de plată etc.), însă în realitate acestea nu ar fi semnat înscrisurile și nu ar fi desfășurat activitate.
Sumele obținute: peste 145.000 lei
În cele trei cauze soluționate prin acorduri de recunoaștere a vinovăției, instanța a reținut că subvențiile obținute ar fi fost, în total, de 145.536 lei, astfel:
-
Prima societate (4 acte materiale): 21.170 lei + 12.962 lei + 18.833 lei + 18.833 lei = 71.798 lei
-
A doua societate (3 acte materiale, participație improprie): 20.352 lei + 21.886 lei + 4.500 lei = 46.738 lei
-
A treia societate (participație improprie): 27.000 lei
Anchetatorii arată că, prin depunerile făcute, reprezentanții beneficiarului finanțării ar fi ajuns să folosească „fără vinovăție” documente false în cererile de rambursare depuse către minister, mecanismul fiind unul clasic în dosarele de fraudare a subvențiilor: documente justificative în aparență complete, dar fără acoperire în munca real prestată.
Ce a decis Tribunalul
În toate cele trei dosare, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru acordurile de recunoaștere a vinovăției (formă scrisă, mențiuni obligatorii, asistență juridică) și a admis solicitarea DNA. Pe scurt, pentru fiecare societate: condamnare la amendă penală: 12.000 lei (conform acordurilor), cheltuieli judiciare: 500 lei în cursul urmăririi penale + 500 lei în faza de judecată (1.000 lei/fiecare firmă).
Un tipar care ridică semne de întrebare
Dincolo de condamnările prin acord, cazul arată un tipar pe care surse judiciare îl descriu frecvent ca „fraudă cu documente”: aceeași logică administrativă (contract – pontaj – stat de plată – tabel nominal), aceeași destinație instituțională (AJOFM), aceeași miză (subvenții pentru angajare) și aceleași vulnerabilități: verificarea efectivă a prezenței și a muncii prestate.
Deși în instanță s-a mers pe varianta acordurilor (procedură mai rapidă, cu pedeapsa negociată), rămâne întrebarea-cheie: cum a fost posibil ca luni la rând să fie decontate subvenții pentru raporturi de muncă care, potrivit actelor din dosar, nu au existat în realitate?
