Într-o perioadă de doar câteva săptămâni, între mai și iulie 2025, un bărbat de aproximativ 30 de ani a reușit să stoarcă bani de la cinci persoane, folosind același tip de „momeală”: bancnote de 500 de euro care arătau credibil la prima vedere, dar care purtau inscripțiile „PROP MONEY” și „CARTELSHOP.BG” – indicii clare că nu sunt mijloc legal de plată, ci recuzită.
Finalul: 3 ani și 11 luni de închisoare în regim de detenție, menținerea arestării preventive, confiscarea specială a 60 de bancnote de 500 euro și obligarea la plata unor despăgubiri către patru părți civile, plus cheltuieli judiciare către stat. Dar, dincolo de dispozitivul rece al unei hotărâri, dosarul descrie un tip de infracționalitate „de proximitate” care se bazează pe o slăbiciune simplă: încrederea. Și mai ales încrederea celor vulnerabili, care nu sunt familiarizați cu bancnotele euro ori cu verificarea elementelor de siguranță.
Un tipar clar: aceeași poveste, aceeași „garanție”, aceleași bancnote
Potrivit informațiilor PresaSM, inculpatul a acționat în perioada mai–iulie 2025, folosind o metodă repetitivă și bine calibrată. Se prezenta la ușa unor persoane, de regulă în vârstă, pretinzând că este: nepotul unui vecin, șofer de camion întors din străinătate, proprietar nou în bloc sau cunoștință a unei persoane din imobil. În fiecare caz invoca o urgență: trebuia să plătească muncitori, să cumpere produse pentru copii, să achite o tranzacție sau nu avea unde schimba bani în weekend.
Apoi cerea sume între 700 și 2.000 de lei și oferea „garanție” bancnote de 500 de euro. Bancnotele păreau autentice la prima vedere, însă purtau inscripțiile „PROP MONEY” și „CARTELSHOP.BG”, fiind de fapt bani de recuzită. Victimele realizau abia ulterior că au fost înșelate.
Prima victimă: un schimb de bani „din bunătate”
Primul caz a avut loc la finalul lunii mai 2025. Inculpatul a intrat într-un bloc și a pretins că are de plătit muncitori pentru un apartament recent cumpărat. Un bărbat în vârstă s-a oferit să-l ajute și i-a dat aproximativ 800 de lei. A primit o bancnotă de 500 de euro. Câteva zile mai târziu, când a vrut să o schimbe, a observat inscripția „PROP MONEY” și a realizat că fusese păcălit. A mers la poliție și a depus plângere.
Pe 26 mai 2025, inculpatul a repetat scenariul. A bătut la ușa unui alt locatar și s-a prezentat drept nepotul unui fost vecin decedat. A spus că s-a întors din străinătate și are nevoie urgentă de lei. Victima i-a dat 1.000 de lei și a primit două bancnote de 500 de euro. În aceeași zi, omul a mers la o casă de schimb valutar. Casiera a observat că bancnota este suspectă și a anunțat poliția. Expertiza ulterioară a stabilit că bancnota era falsă și fără putere circulatorie.
Telefonul „de verificare” și povestea cu copiii
În iulie, metoda a devenit și mai elaborată. Inculpatul cerea telefonul victimelor pentru a suna o „rudă” sau un „vecin”. Forma un număr la întâmplare și se prefăcea că vorbește, pentru a crea impresia de legitimitate. Într-un caz, a spus că are două fete gemene și are nevoie de bani pentru pampers și mâncare. A primit 1.700 de lei și a lăsat trei bancnote de 500 de euro drept „garanție”. După plecarea lui, victima a observat inscripțiile de pe bancnote și a sunat la 112.
„Șoferul de camion” și banii din bucătărie
Pe 13 iulie 2025, inculpatul a apărut la ușa altui apartament și a pretins că este șofer de camion. A spus că trebuie să plătească o tranzacție la descărcarea mărfii. Victima i-a dat 2.000 de lei și a primit trei bancnote de 500 de euro. La scurt timp, soția acestuia a observat că bancnotele sunt false. Poliția a fost alertată imediat. Pe 16 iulie 2025, inculpatul a convins o altă persoană să-i dea 1.500 de lei, susținând că o cunoaște pe o vecină și că va reveni curând cu banii. A lăsat patru bancnote de 500 de euro drept garanție. După plecarea lui, victima a verificat bancnotele și a realizat că sunt false. A sunat la 112 și a predat bancnotele poliției.
Prins cu 47 de bancnote false în buzunar
Pe 17 iulie 2025, polițiștii de combatere a criminalității organizate l-au oprit și l-au controlat. În buzunar avea 47 de bancnote de 500 de euro, toate cu aceleași inscripții. Inculpatul a susținut că le-a cumpărat online. Expertizele au arătat că toate bancnotele proveneau din același lot și erau falsuri fără valoare. Pe bancnote au fost identificate și amprentele sale.
În fața instanței, inculpatul a recunoscut faptele. Judecătorii au reținut că a acționat în mod repetat și că se afla în stare de recidivă. Pentru punerea în circulație de valori falsificate și înșelăciune, a fost condamnat la 3 ani și 11 luni de închisoare în regim de detenție.
O metodă simplă, dar eficientă: exploatarea încrederii
Cazul scoate la iveală o realitate incomodă: nu a fost nevoie de tehnologie sofisticată sau de falsuri perfecte. Bancnotele erau vizibil marcate ca recuzită, dar păreau reale la prima vedere. Metoda s-a bazat exclusiv pe presiune emoțională, povești credibile, aparența de legitimitate, și dorința oamenilor de a ajuta. În doar câteva minute, fiecare victimă a fost convinsă să facă un schimb care, la rece, nu ar fi avut loc niciodată.
