Judecătoria Satu Mare a respins cererea unei femei din localitatea Cidreag care a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva vecinei sale, după ce a susținut că aceasta o urmărea, o intimida și îi provoca o stare permanentă de teamă. Deși conflictul dintre cele două era unul real și tensionat, instanța a apreciat că nu există dovezi privind existența unui pericol iminent care să justifice restrângerea drepturilor pârâtei.
Cazul are însă o particularitate ieșită din comun. Potrivit hotărârii, neînțelegerile dintre cele două femei își au originea într-o relație sentimentală de aproximativ o lună pe care reclamanta ar fi avut-o, la vârsta de 12 ani, cu actualul partener al pârâtei. Deși au trecut peste 20 de ani de la acel episod, gelozia a rămas motivul principal al conflictelor dintre cele două vecine.
Reclamanta a susținut în fața instanței că pârâta venea frecvent în fața locuinței sale, o urmărea, o intimida și îi adresa amenințări și injurii. Femeia a afirmat că ajunsese să îi fie teamă să iasă din casă, că evita să meargă la serviciu sau la magazin și că se temea inclusiv pentru siguranța copiilor săi. În sprijinul cererii, aceasta a depus conversații purtate cu un polițist prin WhatsApp, în care reclama faptul că vecina se afla în fața porții și provoca scandal.
În timpul procesului, procurorul prezent la ședință a apreciat că există indicii privind exercitarea unei forme de violență psihologică și a solicitat admiterea ordinului de protecție pentru o perioadă de două luni.
De cealaltă parte, pârâta a negat că ar fi agresat-o pe reclamantă și a explicat că trecea frecvent prin zonă deoarece acolo locuiește și un văr de-al său. Totuși, aceasta a recunoscut că i-a adresat cuvinte jignitoare vecinei, motivând că a aflat că reclamanta intenționa să plece la muncă în străinătate în același loc în care urma să meargă și actualul său partener de viață.
Instanța a reținut că ambele femei au confirmat existența unor schimburi de replici dure și a unor conflicte alimentate de gelozie, însă acestea au constat în principal în injurii reciproce și discuții tensionate. Judecătorul a subliniat că emiterea unui ordin de protecție reprezintă o măsură excepțională, care poate restrânge drepturile unei persoane și poate fi dispusă doar atunci când există dovezi privind un pericol real, actual și iminent pentru viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea victimei.
În motivarea hotărârii se arată că, deși relațiile dintre cele două vecine sunt profund deteriorate, probele administrate nu demonstrează existența unei violențe fizice sau a unei presiuni psihologice constante care să justifice intervenția instanței. Judecătorul a apreciat că este vorba despre un conflict de vecinătate alimentat de resentimente și gelozie, fără ca acesta să fi escaladat într-o situație care să impună emiterea unui ordin de protecție.
În consecință, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de trei zile de la pronunțare.
-----------------------------------
FOTO: Arhivă/Scop ilustrativ
