Politica din județul Satu Mare pare să fi reintrat, cel puțin la nivelul discursului public, într-o zonă a suspiciunilor aproape fantasmagorice, care amintește de atmosfera tulbure a anilor 1990. Este perioada despre care mulți își amintesc că instituțiile statului erau adesea percepute – uneori pe bună dreptate – ca instrumente folosite în luptele politice. Controalele la societăți comerciale apăreau „cu dedicație”, iar granița dintre administrație, justiție și interesele politice era adesea difuză.
Anii au trecut, iar lucrurile s-au schimbat, cel puțin formal și instituțional. După perioada în care procurorii Direcției Naționale Anticorupție au primit undă verde, în timpul mandatului fostului președinte Traian Băsescu, să intervină ferm împotriva corupției din zona politică, ideea că instituțiile statului ar putea acționa la comandă politică a început să se estompeze. Au existat dosare, condamnări, anchete răsunătoare – toate acestea contribuind la crearea unei percepții că mecanismele statului de drept funcționează mai independent decât în trecut.
Și totuși, reflexul suspiciunii pare să nu fi dispărut complet. Un episod recent din politica sătmăreană readuce în discuție aceste reflexe. SC Baxivil DDD SRL, societate comercială deținută de mama deputatului PNL de Satu Mare, Adrian Cozma, a fost sancționată cu o amendă de 10.000 de lei în urma unui control efectuat de ANAF și de Poliția Economică. Potrivit informațiilor PresaSM, verificarea ar fi avut loc în urma sesizării unei persoane și ar fi vizat presupuse nereguli de natură financiară.
Până aici, nimic neobișnuit într-un stat în care instituțiile fiscale și cele de control își fac treaba. În mod normal, astfel de situații se tranșează în mod administrativ sau, dacă este cazul, în instanță.
Lucrurile devin însă interesante în momentul în care episodul este interpretat prin lentila conflictului politic. Surse din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare susțin că deputatul Adrian Cozma ar fi depus o plângere prin care ar suspecta că acțiunea ar fi fost realizată la comandă politică, indicându-l în acest sens pe deputatul Mircea Govor, președintele PSD Satu Mare.
Aici intervine însă o întrebare esențială: mai este posibil, în realitatea instituțională actuală, ca astfel de mecanisme să funcționeze?
Este dificil de crezut, aproape spre imposibil, că instituții precum ANAF sau structurile Poliției Economice ar acționa astăzi la ordinul direct al unui politician local, mai ales într-o situație care îl privește pe un actor politic atât de vizibil precum Adrian Cozma. Vorbim despre un deputat în funcție, care ocupă și poziția de vicepreședinte al Camerei Deputaților – o funcție ce îl plasează printre figurile importante ale scenei politice naționale.
Într-un astfel de context, ideea că funcționari sau ofițeri ar risca să execute o comandă politică împotriva unei persoane cu o asemenea vizibilitate și influență pare, cel puțin la prima vedere, greu de susținut. Nu doar improbabilă, ci aproape inadmisibilă într-un stat care pretinde că și-a consolidat instituțiile.
Desigur, asta nu înseamnă că suspiciunile politice vor dispărea vreodată complet. Politica funcționează și prin percepții, iar în zonele în care rivalitatea dintre tabere este intensă, orice eveniment poate deveni muniție în bătălia discursivă.
Rămâne însă un fapt concret: amenda a fost aplicată. Dacă ea este sau nu întemeiată, dacă neregulile invocate există sau nu, sunt aspecte care pot fi clarificate prin procedurile legale – fie prin contestarea sancțiunii, fie prin eventuale verificări ulterioare.
Până atunci, cazul spune mai degrabă ceva despre starea climatului politic local. La peste trei decenii de la începutul tranziției, suspiciunea de „comandă politică” încă apare reflex în discursul public. Nu neapărat pentru că astfel de mecanisme ar mai funcționa cu adevărat, ci pentru că memoria colectivă a anilor 90, în care ele existau, este încă foarte prezentă.
Iar în politică, uneori, percepțiile sunt aproape la fel de puternice ca realitatea.
