Zeci de copii şi adulţi din România au fost transformați în sclavi și exploataţi mai bine de zece ani pe teritoriul Ungariei, de o reţea organizată de trafic de persoane, formată tot din români care își păcăleau victimele cu promisiunea unui loc de muncă în afara țării, se arată într-un comunicat de presă emis de DIICOT.
Cinci bărbaţi şi o femeie din localităţile Ozun şi Chilieni, judeţul Covasna, au fost reţinuţi de autorităţile maghiare, alături de un alt bărbat care acţiona exclusiv pe teritoriul ungar.
La data de 12 noiembrie 2024, procurorii DIICOT au făcut trei percheziţii domiciliare în localităţile Ozun şi Chilieni, din judeţul Covasna, la membrii grupării.
Din cercetările efectuate reieșind că, începând din anul 2013, cinci bărbaţi şi o femeie, din aceeași familie, au constituit un grup infracţional organizat în scopul obţinerii de beneficii materiale, din exploatarea prin muncă pe teritoriul Ungariei, a mai multor victime, copii și adulți.
„Membrii grupării de crimă organizată au recrutat persoane vulnerabile, cu situaţii financiare dificile şi fără relaţii de familie stabile, pentru a evita astfel riscul de a fi căutate de rude. Astfel, victimele predilecte ale făptuitorilor au fost cele provenite din centrele de plasament, care prin promisiuni false, respectiv salariu de 80.000-100.000 forinţi lunar, cazare şi masă, program de muncă de 8 ore pe zi, 5 sau 6 zile pe săptămână în cadrul unei intreprinderi din Ungaria, au fost uşor de convins şi exploatat”, precizează DIICOT într-un comunicat.
Victimele au fost duse în Ungaria de către doi soţi, care, după sosirea la destinaţie, pretextând formalităţi de angajare, le-au luat documentele de identitate pentru a le limita libertatea de mişcare.
Ulterior, acestea au fost cazate fie într-un imobil impropriu, alături de alte persoane 20-25 de persoane, într-o baracă de scândură, fără mobilier, sau în beciul unei locuinţei, de unde erau transportate la o fabrică de prelucrare a deşeurilor menajere situată într-o altă localitate şi obligate să muncească, arată anchetatorii.
Potrivit procurorilor, victimele au fost constrânse, inclusiv prin violenţă, să aibă un program de lucru „la limita suportabilităţii fizice şi psihice”, respectiv „între 12, 18 ore şi chiar 24 de ore, 7 zile pe săptămână” şi un „regim de viaţă inuman”, fiind supravegheate permanent în timpul muncii.
"Erau case și apartamente unde nu exista apă, încălzire sau izolație. Temperatura înăuntru era aceeași ca și în exterior. În locuințele dărăpănate, murdare, victimelor li s-a oferit doar hrană minimă [...]. De obicei, erau transportați la fabrică cu mașina, iar un șef de brigadă le supraveghea munca. Au fost și nevoiți să lucreze prin casă după 12-18 ore de muncă în fabrică", au spus procurorii din țara vecină.
De asemenea, românii exploataţi s-au confruntat cu lipsa hranei şi a unor condiţii minime de locuit, cu refuzul de a li se acorda asistenţă medicale şi cu obligaţia de a presta munci gospodăreşti după programul de lucru.
